Ziua Unirii la Tăutești, Rediu, Iași. Rediu are tradiții

Preacucernici părinţi, doamnelor si domnilor, stimați invitați, buna ziua şi bine ați venit la Centrul Cultural Tăutești, unde alături de Dumnezeu şi Maica Sa, ocrotitoare ne este şi Sfânta Lidia din Filipi.

În urma cu aproape 100 de ani, în locul în care ne-am adunat astăzi se desfășurau activităţi culturale diverse prin întâlniri deosebite ale demnitarilor şi diplomaților vremii, în momente ca atunci când, în anul 1844, a fost săvârşită biserica cea mare şi frumoasă ca o mănăstire, prin strădania şi evlavia lui Dimitrie Cantacuzino-Paşcanu, sau în toamna anului 1892, când a fost inaugurat Orfelinatul „Procopie Florescu” ori după Sfintele Liturghii săvârşite de câte vreun preot călugăr de la Mănăstirea Copou „Atanasie şi Chiril”, fiindcă preoţii de mir erau puţini dintre cei care să se nevoiască la Tăuteşti.

În anul 1927, Comuna Tăutești îşi strămuta sediul în satul Rediu-Tătar, iar satul Tăutești rămânea un sat izolat, care s-a micşorat de la o generaţie la alta, fiindcă promisiunile administrative, locale şi județene, nu s-au împlinit niciodată.

Așadar, în zilele noastre, mulți dintre cei care sperau ca soarta satului lor să revină la lumină şi să-şi revadă fiii întorşi acasă sunt trecuți la cele veșnice, alăturându-se în Împărăția lui Dumnezeu, ctitorilor, binefăcătorilor şi preoţilor slujitori din vechime în aceasta greu încercată, dar binecuvântată parohie.

Concret, celebrăm Unirea Principatelor Române de la 1859, eveniment la care si ultimii ctitori ai Parohiei Tăutești (Dumitru Cantacuzino Paşcanu, împreună cu soţia sa, Pulheria, apoi Procopie Florescu, împreună cu soția sa, Eufrosina) au fost nu doar contemporani cu domnul Unirii, Alexandru Ioan Cuza, dar l-au şi cunoscut pe acesta. Ctitorii vechi de la Tăuteşti, chiar dacă nu au împărtăşit întru totul viziunea lui Alexandru Ioan Cuza despre calea pe care țara o avea de urmat, s-au asemănat în ceea ce era cu adevărat important, anume prin grija pentru semenii lor mai umili, pentru ţăranii care trudeau de veacuri muncind pământul şi pentru creşterea şi educaţia copiilor lor.

Astăzi, de ZIUA UNIRII, revenim la vechile obiceiuri ale locului, reunindu-ne în Centrul Cultural Tăutești pentru a susține EDUCAŢIA ROMÂNEASCA prin tradițiile ei, prin oamenii ei, dar mai ales pentru a susţine ceea ce, şi în urmă cu aproape 100 de ani, tăuteştenii îşi doreau, și anume 3 km de DRUM BUN care să le deschidă calea către viitor.

Biserica din satul Tăutești, alături de ctitorul Adrian Gabriel Eţcu, soția, Cristina, şi fiul lor, Dacian, împreună cu Asociația „Rediu lui Tătar”, reprezentată de Marius Chelcu, vă invită la un spectacol de muzică şi dans românesc ce se va încheia cu un festin culinar boieresc, cu bucate aidoma celor din vremea UNIRII, la o adunare într-o zi mare, în amintirea înaintaşilor noştri şi cu gândul la viitorul copiilor noştri.

Întâlnirea are şi un al doilea scop memorabil, fiindcă vă rugăm să sprijiniți inițiativa Centrului Cultural Tăutești, în parteneriat cu Asociația „Rediu lui Tătar”, pentru strângerea sumei de 20.000 lei ce vor fi folosiți la achiziționarea/confecţionarea a 20 de costume populare românești, autentice, din comuna REDIU. Costumele vor fi destinate nou-înfiinţatului Ansamblu Folcloric „Rediu lui Tătar”, format din copii din comuna noastră, copii ce vor participa la diferite spectacole pentru promovarea acesteia.

ÎN MIJLOCUL SĂLII ESTE AMPLASATĂ O URNĂ SPECIALĂ, UNDE VEȚI PUTEA DONA, LA PLECARE, ȘI VĂ INCURAJĂM SĂ FACEȚI ACEST LUCRU DIN TOATĂ INIMA. PENTRU SUME MAI MARI, GĂSIȚI SCRIS PE ACEASTĂ URNĂ CONTUL BANCAR AL ASOCIAȚIEI „REDIU LUI TATAR”.

La eveniment vor fi prezenţi reprezentanţi ai Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei, ai administraţiei judeţene şi locale. Festivitatea va începe prin intonarea Imnului de stat al României de către Lorena Bulei, o fiică talentată din comunitate, elevă a Liceului de Artă „Octav Băncilă” din Iaşi. Apoi, cvintetul – Ansamblu „Tradiții Rediu”, format din 5 instrumentişti profesionişti, solişti ai Filarmonicii de Stat „Moldova” Iaşi, condus de către Mihai Ailenei – clarinet, Virgil Iuriciuc – vioară solist, Emil Dinu – vioară, Andrei Olăieri – acordeon (care este și colaborator al Orchestrei Lăutarii din Chișinău), Constantin Bâzga – contrabas.

Domniile lor vor interpreta un grupaj de 3 melodii populare (CORĂGHEASCA de la Rediu, Hora lui Gheorghe de la Rediu și Sârba de la Valea Bacului) descoperite recent într-un manuscris local, aparținând învățătorului Gheorghe Agafiței, melodii care se cântau şi se dansau în comuna Rediu în zilele de sărbătoare, în urmă cu aproape 100 de ani.

La eveniment vor fi prezenți copiii soliști din Ansamblul „Rediu lui Tătar”, care ne vor încânta cu melodii populare. De asemenea, vom avea prilejul să- urmărim și pe interpreții de muzică populară: Beatrice Duca, Ștefan Deaconiţa, Lorena Bulei:

Cvintet Ansamblul „Tradiţii”, condus de către Mihai Ailenei, ne surprinde cu: Grigoraş Dinicu, „Sârbă de Concert”, Grigoraş Dinicu, „Ceasornicul”, respectiv G. Enescu, „Rapsodia Română”.

În contextul manifestării vor fi și câteva luări de cuvânt: Delegat MMB, pr. Vicar Marian Timofte, Bobi Apăvăloaiei, Directorul Direcţiei pentru Cultură a Judeţului Iaşi, Andrei Apreotesei, managerul Ateneului Naţional din Iaşi și Marius Chelcu, istoric şi reprezentant al „Asociaţiei Rediu lui Tătar”.

Publicul prezent va fi surprins cu o expoziţie de costume populare specifice zonei folclorice Iaşi, organizată de către doamna Marinela Scutaru, la care se adaugă piesa de rezistență și anume un costum popular de femeie care s-a purtat la Rediu în urmă cu 70 de ani, păstrat de către doamna Rodica Molociniuc şi preluat de la mama ei, Măndiţa Ilenescu (născută la 1909), care a cusut acest costum. Fiind o dovadă autentică a portului popular din Rediu, modelele de pe acest costum vor fi cusute pe cele 20 de costume care vor fi făurite.

FESTINUL BOIERESC pregătit de către bucătarii Paul Nemeşu şi Ciprian Stratulat, al cărui meniu este următorul: borş de cocoş, fasole la ceaun, turte la ceaun, hulubi la ceaun, însoțit de vin fiert, cu piper.

Bucatele pe care le vom gusta sunt luate cu meşteşug de cei doi maeștri bucătari dintr-o carte scrisă de doi fruntaşi ai înfăptuirii UNIRII… Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi, intitulată 200 de reţete cercate de bucate, prăjituri şi alte trebi gospodăreşti. Aceasta a fost publicată prima dată la Iaşi, în anul 1841, adică în urmă cu 182 de ani, tocmai anul în care Dimitrie Cantacuzino-Paşcanu ridica – la Tăuteşti – biserica mare ca o mănăstire, ale cărei ultime cărămizi le mai vedem, și astăzi, în curtea bisericii.

Mihail Kogălniceanu şi Costache Negruzzi aparţineau primei generaţii de boieri şcoliți în Apusul Europei, de unde s-au întors nu doar cu dorinţa de a moderniza Moldova şi de a înfăptui Unirea cu Valahia, dar şi cu voinţa de a schimba până şi preferinţele culinare ale moldovenilor, adăugând arome occidentale celor mai vechi, locale, ruseşti sau orientale.

Dar până la urmă, ce înseamnă modernizarea, dacă nu împletirea vechiului cu noul, valorizarea tradiţiilor, dar şi dorinţa de progres pentru mai bine, inclusiv la Tăuteşti, unde păstrăm tradiţiile prin acest spectacol şi prin achiziţionarea costumelor pentru copiii din „Ansamblul Rediu lui Tătar”, însă avem şi speranţa că vom primi cei 3 km de DRUM BUN, care să ne deschidă calea către viitor, ne spune istoric Marius Chelcu, coordonator al Asociației Rediu lui Tătar.