La începutul lunii aprilie a.c. România, alături de Albania și Turcia, a depus dosarul multinațional „Găteala tivurilor, practica tradițională de înfrumusețare” pentru înscrierea pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură). Dosarul a fost coordonat de către reprezentanții Ministerul Culturii și Turismului din Turcia.
În contextul acestui subiect, am invitat la dialog, pentru a ne oferi amănuntele aferente, pe Ioana Repciuc, expert în domeniul salvgardării patrimoniului cultural imaterial, doctor în Filologie, cercetător științific în cadrul Departamentului de Etnologie, Institutul de Filologie Română „Alexandru Philippide”, Academia Română, Filiala Iași. AUDIO:
La începutul lunii aprilie a.c. România, alături de Albania și Turcia, a depus dosarul multinațional „Găteala tivurilor, practica tradițională de înfrumusețare” pentru înscrierea pe Lista reprezentativă a patrimoniului cultural imaterial al umanității UNESCO (Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură).
Referitor la cele prezentate de către etnolog Ioana Repciuc, se cuvine a aminti cele zece elemente pe care le are România în lista Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității: Ritualul Călușului; Doina; Tehnici de prelucrare a ceramicii de Horezu; Colindatul de ceată bărbătească; Jocul fecioresc; Tehnici tradiționale de realizare a scoarței în România și Republica Moldova; Mărțișorul – practici tradiționale asociate zilei de 1 Martie; Arta cămășii cu altiță; Tradițiile de creștere a cailor lipițani și Cobza – cunoștințe, tehnici și muzici tradiționale.
Text și audio: Dumitru ȘERBAN
Foto: Asociația Semne Cusute
