telefon:

+40741405281

Dumitru Serban NEAMȚUL CULTURAL 3 februarie – 24 martie 2023, Expoziție „Firul Vieții” la Casa Fălcoianu (corp B al Muzeului de Istorie Roman)

3 februarie – 24 martie 2023, Expoziție „Firul Vieții” la Casa Fălcoianu (corp B al Muzeului de Istorie Roman)

„FIRUL VIEŢII – NAŞTERE, NUNTĂ, ÎNMORMÂNTARE”, în Casa Fălcoianu (corp B al Muzeului de Istorie Roman), str. Cuza Vodă, nr. 19. Subiectul este tratat din perspectivă etnografică, ilustrând credințe și obiceiuri din mentalitatea rurală, legate de momentele esențiale din viața omului. Cele trei praguri ale vieții cumulează un bagaj consistent de practici, creștine și păgâne, a căror menire era de a veghea asupra existenței individului.
În perioada 3 februarie – 24 martie 2023, este deschisă publicului o nouă expoziție cu tema „FIRUL VIEŢII – NAŞTERE, NUNTĂ, ÎNMORMÂNTARE”, în Casa Fălcoianu (corp B al Muzeului de Istorie Roman), str. Cuza Vodă, nr. 19. Subiectul este tratat din perspectivă etnografică, ilustrând credințe și obiceiuri din mentalitatea rurală, legate de momentele esențiale din viața omului. Cele trei praguri ale vieții cumulează un bagaj consistent de practici, creștine și păgâne, a căror menire era de a veghea asupra existenței individului.

Transmise din generație în generație acestea au ajuns, fie și parțial, până în timpurile noastre.

În perioada 3 februarie – 24 martie 2023, este deschisă publicului o nouă expoziție cu tema „FIRUL VIEŢII – NAŞTERE, NUNTĂ, ÎNMORMÂNTARE”, în Casa Fălcoianu (corp B al Muzeului de Istorie Roman), str. Cuza Vodă, nr. 19.

În perioada 3 februarie – 24 martie 2023, este deschisă publicului o nouă expoziție cu tema „FIRUL VIEŢII – NAŞTERE, NUNTĂ, ÎNMORMÂNTARE”, în Casa Fălcoianu (corp B al Muzeului de Istorie Roman), str. Cuza Vodă, nr. 19.

De la gesturi și ritualuri care precedau momentul nașterii, la cele care însoțeau venirea pe lume a pruncului, cele care întâmpinau ursitoarele și până la botezul înfăptuit de preot pot fi regăsite prin intermediul pieselor autentice din patrimoniul muzeal: crijmă, covățica, ștergare, cristelniță, un medalion de botez din 1878, leagănul din lemn, etc.

Alături de piesele din patrimoniul Muzeului de Istorie și al Muzeului de Etnografie Piatra Neamț se află și câteva etalate prin bunăvoința preoților dr. Florin Aurel Țuscanu (Parohia „Sf. Ștefan” din Roman), George Ouatu (Parohia Văleni, Neamț), Vasilică Irimia (Parohia Bozienii de Sus, Neamț) și Nicolae Țigănilă (Parohia Secuieni, Neamț).

Cristelnița - De la gesturi și ritualuri care precedau momentul nașterii, la cele care însoțeau venirea pe lume a pruncului, cele care întâmpinau ursitoarele și până la botezul înfăptuit de preot pot fi regăsite prin intermediul pieselor autentice din patrimoniul muzeal: crijmă, covățica, ștergare, cristelniță, un medalion de botez din 1878, leagănul din lemn, etc.

Cristelnița – De la gesturi și ritualuri care precedau momentul nașterii, la cele care însoțeau venirea pe lume a pruncului, cele care întâmpinau ursitoarele și până la botezul înfăptuit de preot pot fi regăsite prin intermediul pieselor autentice din patrimoniul muzeal: crijmă, covățica, ștergare, cristelniță, un medalion de botez din 1878, leagănul din lemn, etc.

Trecerea în rândul oamenilor căsătoriți era a doua etapă majoră a vieții, cu semnificații importante asupra mirilor, dar și în cadrul comunității sătești. Pețitul, logodna, vestirea căsătoriei, chemarea la nuntă, pregătirile, nunta propriu zisă cu petrecerea și slujba religioasă sunt prezentate prin exponate specifice (lada de zestre cu tot inventarul ei bogat, care trebuia lucrat de viitoarea mireasă spre a demonstra calitățile și priceperea ei, bățul, batista și plosca vornicului, ștergarele nașilor, batistele druștelor, costumele mirilor, cununiile, etc), dar și fotografii de la începutul secolului XX, puse la dispoziție de Muzeul de Etnografie Bacău din cadrul Complexului Muzeal Județean „Iulian Antonescu”.

Lada de zestre - Trecerea în rândul oamenilor căsătoriți era a doua etapă majoră a vieții, cu semnificații importante asupra mirilor, dar și în cadrul comunității sătești.

Lada de zestre – Trecerea în rândul oamenilor căsătoriți era a doua etapă majoră a vieții, cu semnificații importante asupra mirilor, dar și în cadrul comunității sătești.

Cea de a treia parte a expoziției se raportează la trecerea din viața pământească la cea „de apoi”. Marea trecere era un amestec de superstiții și credință, în care erau actanți membrii familiei, vecini, cunoscuți, slujbașii bisericii, după ordinea prestabilită a tradițiilor. Această ultimă scenă a existenței pământene este reprezentată în expoziție prin piese de vestimentație, obiecte din cultul ortodox și fotografii.

Drumul fără de întparcere - Marea trecere era un amestec de superstiții și credință, în care erau actanți membrii familiei, vecini, cunoscuți, slujbașii bisericii, după ordinea prestabilită a tradițiilor.

Drumul fără de întparcere – Marea trecere era un amestec de superstiții și credință, în care erau actanți membrii familiei, vecini, cunoscuți, slujbașii bisericii, după ordinea prestabilită a tradițiilor.

În expoziție o pondere însemnată revine textilelor, dar și pieselor din lemn, diverse ca forme și funcțiune. Elementul care însoțește toate momentele esențiale din viața omului, firul tors de mâna pricepută a femeilor, cu fusul, trecut apoi prin vârtelniță, urzit și țesut, îmbracă, împodobește, individualizează, dar și unește simbolic ca fir al vieții trăite, cu bune și cu rele, de la naștere până la moarte.

„FIRUL VIEŢII – NAŞTERE, NUNTĂ, ÎNMORMÂNTARE”, în Casa Fălcoianu (corp B al Muzeului de Istorie Roman), str. Cuza Vodă, nr. 19. Subiectul este tratat din perspectivă etnografică, ilustrând credințe și obiceiuri din mentalitatea rurală, legate de momentele esențiale din viața omului. Cele trei praguri ale vieții cumulează un bagaj consistent de practici, creștine și păgâne, a căror menire era de a veghea asupra existenței individului.

„FIRUL VIEŢII – NAŞTERE, NUNTĂ, ÎNMORMÂNTARE”, în Casa Fălcoianu (corp B al Muzeului de Istorie Roman), str. Cuza Vodă, nr. 19. Subiectul este tratat din perspectivă etnografică, ilustrând credințe și obiceiuri din mentalitatea rurală, legate de momentele esențiale din viața omului. Cele trei praguri ale vieții cumulează un bagaj consistent de practici, creștine și păgâne, a căror menire era de a veghea asupra existenței individului.

Organizatori: Consiliul Județean Neamț, Complexul Muzeal Național Neamț, Muzeul de Istorie Roman, Muzeul de Etnografie Piatra Neamț, Complexul Muzeal Județean „Iulian Antonescu” Bacău, Primăria Municipiului Roman și Asociația Cultural-Științifică Urbana.
Curator de expoziție: muzeograf Relu Butnariu.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

Related Post