Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” – trecut și prezent… pe undele Radio Iași, joi, 11 august 2021, h. 21 și 3 minute – în emisiunea TRADIȚII

În ediția de astăzi a emisiunii Tradiții – în prima parte a acesteia – difuzăm un interviu interesant cu doamna Paulina Popoiu, manager al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, cea care ne vorbește despre istoricul acestei prestigioase instituții, cu accent pe ctitorii muzeului, pe colecțiile pe care le are instituția în patrimoniu, dar ne vorbește și despre importanța pe care o are muzeul atât la nivel național, cât și internațional.

În a doua parte a emisiunii, invităm la dialog pe muzeograf Georgiana Onoiu, cea care ne prezintă activitatea editorială a Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, vorbindu-ne despre lucrările: Portul popular din zonele Romanați și Olt în colecțiile Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București; Portul popular din Câmpia Munteniei în colecțiile Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București; Portul popular din Mehedinți și Dolj în colecțiile Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, respectiv Portul popular femeiesc din Zona Sucevei în colecțiile Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București.

Stimați ascultători, pe malul lacului Herăstrău, chiar în mijlocul capitalei… vizitatorul venit din toate colțurile țării are bucuria de a întâlni un „sat” adevărat, un sat cu monumente şi artefacte din sec. al XVII-lea… până la începutul sec. XX; construcţii reprezentative provenite din importante zone etnografie ale țării au recăpătat o a doua viaţă în incinta Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti”.

Crearea Muzeului Satului este rodul unor cercetări intense şi susţinute, teoretice şi de teren, a unor experimente muzeografice de peste un deceniu, coordonate de către profesorul Dimitrie Gusti, întemeietor al Şcolii Sociologice din Bucureşti.

Ca şef al catedrei de sociologie din cadrul Universităţii Bucureşti, Gusti organizează între anii 1925-1935, cu specialişti din diverse domenii (sociologi, etnografi, folclorişti, geografi, statisticieni, medici) şi cu studenţii săi, campanii de cercetări monografice, cu caracter interdisciplinar, într-un număr relativ mare de sate: Fundu Moldovei, Suceava; Nereju, Vrancea; Drăguş, Braşov; Dragomireşti, Maramureş; Clopotiva – jud. Hunedoara, Runcu – județul Gorj; Ruşeţu, Buzău.

Pe baza acestor experienţe, a unei munci asidue de concepţie şi a sprijinului moral şi material al Fundaţiei Regale „Principele Carol”, din martie 1936, în numai două luni, s-a putut clădi o opera muzeografică de excepţie. În acest scurt interval de timp, echipele de specialişti şi studenţi (aceiaşi care participaseră la campanile de teren), conduse de profesorii Dimitrie Gusti şi Henri H. Stahl (1901 – 1991), au achiziţionat – din satele cercetate – construcţii ţărăneşti (case, anexe gospodăreşti, biserici, instalaţii tehnice) şi obiecte de interior (mobilier, ceramică, ţesături, unelte), considerate ca reprezentative pentru locurile lor de origine.

În conformitate cu criteriul autenticităţii, al respectării tradiţiilor locale de construcţie, în vigoare şi astăzi, la remontarea construcţiilor în muzeu au lucrat, sub supravegherea atentă a specialiştilor, în primul rând a lui Henry H. Stahl şi Victor Ion Popa, meşteri aduşi din satele de provenienţă a monumentelor.

Deschiderea oficială a Muzeului Satului a avut loc la 10 mai 1936, în prezenţa regelui Carol al II-lea, iar pentru public, cu o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936.

În acest context, nu ne rămâne decât să începem dialogul cu doamna Paulina Popoiu, manager al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, aflând amănunte despre istoricul instituției, cu accent pe biografia celor care au înființat-o, au ctitorit-o.

SURSA FOTO – https://muzeul-satului.ro/istoric/

Vă reamintim că în prima parte a ediției de astăzi a emisiunii noastre stăm de vorbă cu doamna Pauliana Popoiu, manager al Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București.

Din următoarea secvență audio pe care o difuzăm aflăm amănunte despre scrierile lui Dimitri Gusti, membru al Academiei Române din 1919, apoi președintele acesteia (1944 – 1946), Ministrul Instrucțiunii Publice, Cultelor și Artelor între 1932 și 1933, profesor la Universitățile din Iași și București; de asemenea, mai aflăm amănunte și despre momentele de dificultate, de cumpănă din viața muzeului; muzeul ieri, muzeul astăzi; număr vizitatori.

În cele ce urmează, audiem amănunte despre patrimoniul muzeului; prestigiul acestuia, fiind vizitat – de-a lungul anilor – de către șefi de stat; de asemenea, mai aflăm amănunte și despre parteneriatele externe ale acestei prestigioase instituții, cu accent pe expozițiile internaționale prin intermediul cărora numele țării a fost promovat pe toate meridianele lumii.

Invitata noastră ne amintește despre expoziţia „Feminitate şi împodobire”, expoziție care aduce în prim-plan femeia şi scoate în evidenţă faptul că, preocupată fiind dintotdeauna de frumos, a acordat o atenţie deosebită vestimentaţiei, pieptănăturii, podoabelor, gătelii în general. Creativitatea şi grija cu care femeia îşi împodobea casa şi pe ea însăşi reies din frumuseţea şi originalitatea pieselor care au fost expuse. Ornamentica bogată, armonia cromatică a ansamblurilor vestimentare, compuse în manieră autentică, sunt completate de marea varietate a pieptănăturilor, gătelilor capului şi podoabelor, specifice fiecărei zone.

Despre toate aceste, în cele ce urmează, audiem amănunte:

Stimați prieteni, până la finalul ediției de astăzi a emisiunii Tradiții dialogăm cu muzeograf Georgiana Onoiu, cea care ne prezintă activitatea editorială a Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”, vorbindu-ne despre lucrările: Portul popular din zonele Romanați și Olt în colecțiile Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București; Portul popular din Câmpia Munteniei în colecțiile Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București; Portul popular din Mehedinți și Dolj în colecțiile Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, respectiv Portul popular femeiesc din Zona Sucevei în colecțiile Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București.

Înainte de a audia amănunte despre lucrările amintite, Georgiana Oniu ne creionează o imagine a activității editoriale realizată, în ultima perioadă, în cadrul Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti”.

Georgiana Onoiu, în cele ce urmează ne prezintă lucrarea Portul popular din zonele Romanați și Olt în colecțiile Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București. Autori: Georgeta Stoica, muzeolog, membru de onoare al Academiei Române din anul 2016 și Georgiana Onoiu, muzeograf. Volumul a văzut lumina tiparului la Editura MEGA din Cluj-Napoca, în anul 2021, pe coperta 1 având reflectat tabloul – Țărancă din Romanați, acuarelă pe carton, autor – Carol Popp de Szathmari, Cabinetul de Stampe al Bibliotecii Academiei Române.

Paulina Popoiu, manager al Muzeului Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, imediat după apariția lucrării de față, avea să susțină că: „aduce în atenția specialiștilor și a celor interesați de acest subiect, noutăți despre colecție… completate de o cercetare serioasă, bibliografică și de arhivă. Realizată cu competența cercetătorului care știe să culeagă și să interpreteze materialul, să descopere date noi despre subiecte des cercetate, să semnaleze aspecte istorice inedite despre evoluția costumului tradițional, lucrarea va fi foarte utilă specialiștilor și iubitorilor artei populare și, mai ales, celor interesați de costum”.

Stimați ascultători, vă reamintim că, astăzi, facem popas în incinta Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București.

Stăm de vorbă, după cum bine știți… cu muzeograf Georgiana Onoiu, responsabil de activitatea editorială în cadrul instituției amintite.

Georgiana Onoiu, în cele ce urmează ne prezintă lucrările: Portul popular din Câmpia Munteniei în colecțiile Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, apărută la Editura MEGA din Cluj-Napoca, în anul 2020, lucrare care are pe coperta 1 reflectată imaginea – Țărancă înstărită din Telorman, 1884; autor Carol Popp Szathmari, din colecția  Muzeului Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck – Muzeul Municipiului București – și – Portul popular din Mehedinți și Dolj în colecțiile Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, volum care a văzut lumina tiparului la Editura ISTROS din Brăila, în anul 2018, prima lucrare este semnată de către Georgeta Stoica, Paula Popoiu și Georgiana Onoiu, Doamnei Oniu dându-i cuvântul pentru a ne oferi amănuntele necesare despre cele două lucrări.

Stăm de vorbă, după cum bine știți… cu muzeograf Georgiana Onoiu, responsabil de activitatea editorială în cadrul instituției amintite.

Muzeograf Georgiana Onoiu, în cele ce urmează ne prezintă lucrarea – dedicată Portului popular femeiesc din zona Sucevei în Colecțiile Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, lucrare apărută la Editura Alcor Edimpex, București, în anul 2015… pentru ca imediat să tragem concluziile subiectelor pe care le-am conturat în a doua parte a emisiunii noastre. Mulțumim doamnei Onoiu pentru deschiderea arătată în ceea ce privește prezentarea, cu pricepere și răbdare, a acestor lucrări esențiale pentru cultura noastră tradițională, subiecte pe care le-am împărtășit și cu dumneavoastră, auditorii Radio Iași, stârnindu-vă interesul.

Închei, reamintindu-vă că deschiderea oficială a Muzeului Satului a avut loc la 10 mai 1936, în prezența regelui Carol al II-lea, iar – pentru public – cu o săptămână mai târziu, la 17 mai 1936.

Muzeul Satului a fost conceput ca un muzeu social, ci nu ca unul etnografic. Dimitrie Gusti declara: „El [muzeul] este în stare să oglindească mai bine decât orice altceva bogăția și varietatea de viață țărănească, ideile de atâtea ori adânci, de stil arhitectonic țărănesc, marea știință a adaptării la mediu și a prelucrării mediului, originalitatea în împodobire și siguranța instinctivă sau chibzuită a folosirii spațiului mai larg pentru oameni, vite și lucruri; arta și tehnica românească de la brazdă își dau mâna”.

În discursul de la deschidere, Dimitrie Gusti a precizat că nu i-au fost sursă de inspirație muzeele în aer liber din țările nordice, precum muzeele din Skansen, Bigdo, Lillehammer erau, după părerea sa, prea romantice și etnografice, preocupate mai mult de piesele muzeale și mai puțin de problemele omului contemporan, de mediul și faptele acestuia. Noul muzeu trebuia „să placă nu numai ochiului, ci și să înfățișeze lucruri adevarate”, el fiind, în viziunea sa „un muzeu sociologic al satului românesc de azi”, „un sat-muzeu”, sinteză a tuturor satelor din întreaga Românie. Totodată, după cum preciza Henry H. Stahl, muzeul urma să-și exercite și funcția de principal mijloc „de acțiune al pedagogiei sociale”.

Într-o viitoare ediție, pe cât reușim, împreună cu muzeograf Petre Terescenco facem un periplu prin incinta Muzeului.

Ne auzim, online – AICI – http://www.radioiasi.ro/asculta-live/

Share on Facebook

Follow us