Stimați prieteni, vă invit, astăzi, în Ajun de An Nou, de la 20:30… până la ora 22, să urmăriți, pe toate frecvențele Radio Iași, o ediție specială a emisiunii Tradiții… dedicată datinilor și obiceiurilor din această mirifică perioadă.
Astăzi, chiar în deschiderea emisiunii difuzăm colindul – M-o trimis mama la capre, în interpretarea lui Ilie Crețu, membru al Ansamblului Folcloric „Doinița” din Municipiul Bălți, Republica Moldova, grup prezent, la Iași, anul acesta, la a LIV-a ediție a Festivalului folcloric „Datini și obiceiuri de iarnă”, manifestare care a avut loc în incinta Palas, în ziua de 17 decembrie, începând cu ora 11. Practic, întărim, în ediția de astăzi vorba, vorbele cu înregistrări din timpul acestui frumos eveniment.
O altă manifestare de la care, astăzi, difuzăm câteva înregistrări – e vernisajul expoziției – Obiceiuri de iarnă din Ținutul Iașilor – capre, căiuți, buhaie, evniment care a avut loc vineri, 16 decembrie, începând cu ora 17, în incinta Palatului Braunstein din Iași.
Un alt subiect pe care-l descriem, în emisiunea de astăzi, se referă la o interesantă cercetare coordonată de către profesor universitar, doctor în filologie, Narcisa Știucă, de la Facultatea de Litere a Universității din București, cercetare intitulată – În vârtejul carnavalului, volum care a văzut lumina tiparului la Editura Corgal Press din Bacău, în anul 2004.
Întâi, astăzi, începem dialogul cu etnograf Marcel Lutic, președinte al Asociației Meșterilor Populari din Moldova, dialog realizat înainte de vernisajul expoziției Obiceiuri de iarnă din Ținutul Iașilor – capre, căiuți, buhaie.
Etnograf Marcel Lutic ne introduce în atmosfera sărbătorilor de iarnă, prezentându-ne expoziția, amintindu-i pe cei implicați un buna organizare a evenimentului. Apoi, întărim cele precizate de către etnograf Marcel Lutic prin urătura – Plugușorul cu felinar din vatra etnofolclorică Tătăruși, Iași, moment prezentat în deschiderea ediției de anul acesta, a LIV-a, a Festivalului folcloric „Datini și obiceiuri de iarnă”, manifestare care a avut loc în incinta Palas, în ziua de 17 decembrie, începând cu ora 11.
După ce ascultăm Plugușorul cu felinar din vatra etnofolclorică Tătăruși, Iași, revenim la dialogul cu etnograf Marcel Lutic, cel care – din expoziția – Obiceiuri de iarnă din Ținutul Iașilor – capre, căiuți, buhaie, eveniment care a avut loc vineri, 16 decembrie, începând cu ora 17, în incinta Palatului Braunstein din Iași, ne descrie aspectul culinar, foarte frumos reprezentat.
Și pentru că interlocutprul nostru ne amintește de colind, de colinde, în cele ce urmează, de la Festivalului folcloric „Datini și obiceiuri de iarnă”, de anul acesta, manifestare organizată de Consiliul Județean Iași, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Primăria Municipiului Iași și Direcția Județeană pentru Cultură Iași, ascultăm un frumos colind în interpretarea Cetei de colindători din Tătăruși.
Deja ați constatat că, astăzi, vă încântăm cu înregistrări de la două frumoase manifestări desfășurate – în zilele de 16 și 17 decembrie – în târgul Iașilor. Revenim la dialogul cu etnograf Marcel Lutic, cel care – din expoziția – Obiceiuri de iarnă din Ținutul Iașilor – capre, căiuți, buhaie, eveniment care a avut loc vineri, 16 decembrie, începând cu ora 17, în incinta Palatului Braunstein, ne prezintă – de cine (?) și cum (?) suntem întâmpinați în expoziția de față; mai aflăm amănunte despre instrumentele muzicale și rolul acestora în alaiurile de sărbători; interlocutorul nostru ne prezintă și câteva practici premaritale, ajungând, prin cuvânt, dar și prin intermediul expoziției de față, în Ajunul Bobotezei, atunci când preotul satului, însoțit de ceata de copii… vin pe la casele noastre „cu Iordanul”.
În finalul dialogului, etnograf Marcel Lutic aduce mulțumiri tuturor celor implicați în buna organizare a expoziției – Obiceiuri de iarnă din Ținutul Iașilor – capre, căiuți, buhaie, spunându-ne că poate fi vizitată până la 10 ianuarie 2023… în incinta Palatului Braunstein, Strada Cuza Vodă, Numărul 2, târgul Iașilor; interlocutorul nostru are pentru fiecare dintre noi, cu prilejul sărbătorilor, un gând de bine. La mulți, dragi români, oriunde în lume sunteți.
Apoi, de la evenimentul – Obiceiuri de iarnă din Ținutul Iașilor – capre, căiuți, buhaie, manifestare care a avut loc vineri, 16 decembrie, începând cu ora 17, în incinta Palatului Braunstein din Iași, stăm de vorbă cu un om implicat în a păstra, promova și conserva din tradițiile neamului nostru. Să spunem că e vorba despre Dănuț Gârbea, originar din Todirești, Iași, cel care, încă din anul 2008, a început să colecționeze obiecte vechi din zona de origine și nu numai, având, astăzi, în zestrea muzeului de acasă, muzeu pe care și-l dorește structurat mult mai bine, peste 5000 de obiecte. Intelocutorul nostru a venit, la evenimentul amintit, cu o turtă cu juflă foarte bună, alintându-ne, astfel, papilele gustative și amintindu-ne de vremurile copilăriei; ne ne mai vorbește despre alaiurile din Todirești și nu numai, amintindu-ne despre sărbătorile de altădată din satele noastre; deviza domnului Dănuț Gârbea e: „un popor fără tradiție este al nimănui”, invitându-vă ca, astăzi, în ediția specială a emisiunii Tradiții, să-l urmăriți, cu atenție, pentru că rar ne este dat să întâlnim astfel de oameni.
Imediat după toate acestea, relatăm de la cea de-a LIV-a ediție a Festivalului folcloric „Datini și obiceiuri de iarnă”, manifestare care a avut loc, la Iași, în incinta Palas, în ziua de 17 decembrie, începând cu ora 11. Festivalul a fost organizat de către Consiliul Județean Iași, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, Primăria Municipiului și Direcția Județeană pentru Cultură Iași.
Propun să ne alăturăm, cu sufletul și inima, din nou, Alaiului de datini și obiceiuri (urătură, colind, sorcovă) din vatra etnofolclorică Tătăruși, județul Iași, grup cu un repertoriu de excepție, alai care, an de an, deschide evenimentul din târgul Iașilor.
Apoi, pentru că am ascultat Alaiul și ceata de colindători din Tătăruși, Iași – oferim cuvântul domnului Costel Iosub, primar al acestei frumoase comune, cel care ne spune că Plugușorul cu Felinar de la Tătăruși, urătură pe care, astăzi, o ascultăm, deschide… de peste 30 de ani – Festivalul folcloric „Datini și obiceiuri de iarnă” de la Iași, apoi – având pentru noi toți, cu prilejul sărbătorilor, câteva urări de bine.
În următoarele trei minute oferim cuvântul reprezentanților Consiliului Județean Iași, principali organizatori ai manifestării. Întâi o ascultăm pe doamna Ozana Dram, director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași, iar – mai apoi – oferim cuvântul lui Cosmin Stanciu, reprezentant al Consiliului Județean Iași.
Așadar, mai apoi, la ceas de sărbătoare, vă invit să urmăriți Ansamblul artistic „Cetina” din vatra etnofolclorică Vama, Suceava, grup coordonat de către Nicolae Ciocan, cu – Plugușorul, transmițându-vă multă sănătate, sărbători cu bine și un călduros – La mulți ani. Primiți urările noastre, oriunde în lume vă aflați, salutându-vă pe fiecare în parte, pentru că vă simt alături de Radio Iași, alături de emisiunea noastră, mulțumindu-vă.
Urmărim, în cele ce urmează, același alai… din Vama, Suceva, dar de data aceasta cu Jocul Ursului, ofeindu-vă și câteva explicații pe care le-am găsit la regretatul dascăl Vasile Adăscăliței, în cercetarea – Teatrul Popular de Anul Nou în Moldova, Iași, Editura PIM, 2015: „În mod constant și fără delimitare în arii precise, jocul apare atât în formă simplă, cât și în formă de alai. Variantele simple prezintă asocierea unui număr limitat de personaje – două sau trei -, printre ele înscrindu-se obligatoriu ursul și ursarul, adăugându-li-se fluierarul. Variantele alai încep de la forme cu un număr de personaje încă redus, celor de mai înainte alăturându-li-se moșneagul și baba, țiganii și țigăncile (sau căldărarii și căldărărițele), apoi comorașul – numit pe alocuri primar sau căpitan, negustorii sau jidanii, harapii, arnăuții, vânătorii, doctorul, flăcăii și fetele, ofițerii și cucoanele… până când, în unele cazuri – totalizează peste 40 de participanți. S-ar putea face observația că alaiurile cu un număr impreionant de personaje apar, mai ales, în zonele de munte, poate și pentru că acolo tradițiile acestui joc sunt mai motivate prin caracteristici faunistice, locuitorilor, fiindu-le mai familiar acest animal”, invitându-vă, cum am mai spus, să urmăriți, în emisiunea de astăzi, Jocul Ursului din Vama, Suceva.
În cele ce urmează, pentru că am urmărit alaiul din Vama, Suceava, îl ascultăm pe domnul Nicolae Ciocan, directorul Ansamblului Artistic „Cetina” din această frumoasă comună a țării, înregistrare de la cea de-a LIV-a ediție a Festivalului folcloric „Datini și obiceiuri de iarnă”, manifestare care a avut loc, la Iași, în incinta Palas, în ziua de 17 decembrie, începând cu ora 11.
Stimați prieteni, stați alături de noi, pentru că… imediat după ce stăm de vorbă cu doamna profesor universitar, doctor în filologie, Narcisa Știucă de la Facultatea de Litere a Universității București, ascultăm Alaiul „Cerbul” de la Sticlăria și Alaiul „Ursul” de la Bădeni, ambele din comuna Scobinți, județul Iași.
Vorbim, așadar, despre cercetarea – În vârtejul carnavalului, coordonată de către Narcisa Știucă, specialist în filologie, volum care a văzut lumina tiparului la Editura Corgal Press din Bacău, în anul 2004. Invitata noastră ne prezintă cercetarea de față, dar ni-i amintește și pe cei implicați, astăzi, oameni de înaltă ținută academică, prinși în hora păstrării, conservării și promovării tradițiilor neamului nostru.
Apoi, de la invitata noastră, mai aflăm amănunte concrete despre alte cercetări, de interes, întreprinse prin satele țării noastre, spunându-ne că, din păcate, cu plecarea tinerilor peste hotare, dar și pentru că, astăzi, serviciul militar nu mai este obligatoriu, alaiurile din satele noastre nu mai conservă, nu mai arată lumii din ancestralitatea pe care o reflectau, mai ieri. De asemenea, doamna profesor, pentru tinerii care interpretează muzică popuilară și participă la diferite spectacole, evenimente, concursuri – are câteva gânduri, pentru că, dacă nu o face un specialist, atunci cine?
Stimați prieteni, după cum bine știți, ascultați o ediție specială a emisiunii Tradiții… dedicată datinilor și obiceiurilor specifice acestei frumoase perioade.
Revenim la Festivalul folcloric „Datini și obiceiuri de iarnă”, de anul acesta, manifestare organizată de Consiliul Județean Iași, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, Primăria Municipiului Iași și Direcția Județeană pentru Cultură Iași, în ziua de 17 decembrie, începând cu ora 11, în incinta Palas.
Până a urmări Cerbul de la Sticlăria, comuna Scobinți, Iași, vă oferim, pe scurt, o prezentare a acestuia: „Avea și are blana cusută din piele de cerb, de ciută sau de iepure, cu coarne autentice și cu o coroană de brad între coarne, cu oglinzi, zurgălăi și canaci colorați. Cel care poartă cerbul este un bărbat priceput – și este, pentru că, de ani buni, il cunoașteți, fiind vorba despre Constantin Curecheriu, cel care și făurește mascoidul cerbului, dar mai ales, îl joacă cu multă pricepere, el sau altul – erau și sunt plătiți separat de către flăcăi pentru cele trei zile de sărbători. Ursarii boieri poartă flanele albe de lână, jiletci negre, împodobite cu oglinzi și șiraguri de mărgele. La gât înoadă batice din lână subțire, de Cașmir, viu colorate, iar pe cap au căciuli negre din pielicele vălurite de miel, cusute cu hurmuz și șiraguri mărunte de mărgele, cu oglinzi și o pană de struț trecută peste coama ascuțită a căciulii. Pantalonii bufanți și negri de șiac au vipușcă roșie și sunt găitănați cu șireturi albe sau roșii de mătase. În picioare poartă opinci și obiele albe de aba, înfășurate cu ațe subțiri, împletite din lână neagră, cu canafi colorați de lână și zurgălăi mărunți de alamă. Ca semn distinctiv, ursarii boieri poartă în mâini ciocane cu coadă lungă de lemn”.
Imediat după toate acestea, de la Festivalul folcloric „Datini și obiceiuri de iarnă”, de anul acesta, manifestare organizată de către reprezentanții Consiliului Județean Iași prin cei ai Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale, în ziua de 17 decembrie, începând cu ora 11, în incinta Palas, urmărim în interpretarea meșterului popular Constantin Curecheriu din Sticlăria, comuna Scobinți, Iași, o urătură intrată în conștiința neamului nostru în urma celor două coflagrații mondiale, gândindu-ne, în noapte dintre ani și la eroiii neamului, fie-le țărâna ușoară.
Stimați prieteni, de la același eveniment – Festivalul folcloric „Datini și obiceiuri de iarnă” – în următoarele minute vă invităm să urmăriți Alaiul Ursului din Bădeni, de asemenea Comuna Scobinți, județul Iași.
Ursul din Bădeni are capul făurit din blană, iar corpul acoperit cu o îmbrăcăminte din smocuri din spic de stuf, cusute cu migală, parte peste parte, pe o țesătură de sac sau pânză de doc.
Ursul are canafi mari de lână colorată prinși în vârful urechilor, cu un belciug de fier pus în bot, de care era legat un lanț purtat la celălalt capăt de ursarul care rostește textul și bate doba în ritmul specific jocului, după cum, în emisiunea de astăzi, puteți asculta.Tânărul mascat aflat în pielea ursului se sprijină de un hadarg, de un ciomag, făcând gesturi și mișcări adecvate rolului, mormâind și gemând, în vreme ce ursarul îl boscorodește și îl descântă, bătând doba, cu pasiune, cu palma, lovind-o de umeri, de genunchi și de coate, de cap, de călcâie și de spate, spre amuzamentul și încântarea privitorilor.
La festival… am asitat și la un frumos program pe care ni l-a prezentat Ansamblul Folcloric „Doinița” din Municipiul Bălți, Republica Moldova, grup al cărui coordonator artistic este Angelica Furtună Taburceanu, invitându-vă ca, astăzi, să urmăriți – Sculați, sculați, boieri mari; Sus boieri; La tulpină, la doi meri și Nașterea Domnului nostru, acest din urmă colind, fiind interpretat chiar de către coordonatorul artistic al Ansamblului Artistic „Doinița”, din Băți, doamna Angelica Furtună Taburceanu. La mulți ani!
Stimați prieteni, aproape de finalul ediției speciale, de astăzi, a emisiunii Tradiții, vă invit să ascultați – Jocul Ursului, al Caprei și Urătura Plugușorul – împreună cu Alaiul de obiceiuri „Dor bucovinean” din vatra etnofolclorică Dorna Candrenilor, județul Suceava.
Raportat la cele pe care le ascultăm astăzi, închei prin două fraze, prima aparține istoricului Mihail KOGĂLNICEANU, iar cea de-a doua lui Simion MEHEDINȚI, geograf, academician: „Să ne ţinem de obiceiurile strămoşeşti atât cât nu sunt împotriva dreptei cugetări, să ne ţinem de limba, de istoria noastră cum se ţine un om în primejdie de a se îneca de prăjina ce i se aruncă spre scăpare”; „Pentru a îndruma o naţiune spre o cultură mai înaltă, nu-i alt chip decât să o hrăneşti mai întâi din propriul său avut sufletesc adunat, în curgerea veacurilor, de moşii şi strămoşii săi”.
Dragi prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul, și sigur am făcut-o, cu interlocutorii amintitiți, dar și cu subiectele pe care ni le prezintă, vă invităm să fiți alături de Radio Iași, astăzi, în ajun de An Nou, începând cu ora 20 și 3 minute… până la ora 22, ascultând o ediție specială a emisiunii Tradiții.
Dragi prieteni, ne auzim online – AICI – http://www.radioiasi.ro/asculta-live/