Muzeul Științei și Tehnicii „Ștefan Procopiu” din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași, în parteneriat cu Asociația „Noua Acropolă” Filiala Iași organizează sâmbătă, 21 ianuarie 2023, începând cu ora 14, în incinta Muzeului „Poni-Cernătescu” (Str. Mihail Kogălniceanu Nr. 7B, Iași) un alt eveniment din seria de conferințe dedicate unor importante teme de reflecție filosofică.
Concret, de această dată, publicul este provocat la o conversație filosofică pornind de la povestea „Harap Alb”, creația scriitorului Ion Creangă.
Harap-Alb, este una dintre cele mai reprezentative povești despre drumul eroului din folclorul românesc. Fie că sunt copii, adolescenți sau adulți, toți cei care o citesc pot găsi în ea ceva care să inspire, pentru că include majoritatea arhetipurilor aflate în profunzimea psihicului uman. Plecarea de acasă, prietenia, învingerea dificultăților, dragostea, moartea și renașterea sunt doar câteva dintre situațiile din viață pe care toți le vom întâlni la un moment dat. Povestea ne pregătește pentru ele, ne oferă acele elemente care să ne ajute să recunoaștem ceea ce trăim, să învingem frica și să fim victorioși în marea aventură a vieții.
Vă invităm, așadar, la o prezentare și discuție filosofică susținută de către Marius Andro, director Asociația „Noua Acropolă”, Filiala Iași.
Publicul este provocat la o conversație filosofică pornind de la povestea „Harap Alb”, creația scriitorului Ion Creangă.
Ion Creangă – n. 1 martie 1837, Humuleștii Noi, Neamț, România – d. 31 decembrie 1889, Iași, a fost un scriitor, dascăl și diacon român. Figură principală a literaturii române din secolul al XIX-lea, este cunoscut pentru autobiografia Amintiri din copilărie, precum și pentru nuvelele și povestirile sale. Principala contribuție a lui Creangă la literatura fantastică și pentru copii include narațiuni structurate în jurul unor protagoniști eponimi (Ivan Turbincă, Dănilă Prepeleac, Stan Pățitul), precum și basme care pictează tabloul valorilor autohtone (Povestea porcului, Capra cu trei iezi, Soacra cu trei nurori, Punguța cu doi bani, Fata babei și fata moșneagului). Considerate pe scară largă drept capodopere ale limbii și umorului românesc, scrierile sale ocupă o poziție de mijloc între o culegere din surse folclorice și o contribuție originală la un realism literar de inspirație rurală.
