Reprezentanții Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iaşi, în parteneriat cu cei ai Institutului de Filologie Română „A. Philippide”, din cadrul Departamentului de Etnologie, Academia Română – Filiala Iaşi marchează – în luna decembrie a acestui an – aniversarea a 125 de ani de la naşterea etnologului Petru Caraman prin evenimentul „Petru Caraman – 125”.
Expoziția de carte „Petru Caraman – 125”, deschisă în spaţiul expoziţional din sediul central al Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iaşi în perioada 11-22 decembrie 2023, aduce în atenția publicului opera savantului Petru Caraman (1898-1980), considerat de către specialiști cel mai de seamă etnolog român și unul dintre cei mai importanți reprezentanți ai domeniului din Europa.
Moștenirea știinţifică a lui Petru Caraman rămasă în manuscris – lucrările pregătite pentru tipar, scrierile nefinisate, contribuţiile în domeniul slavisticii și corespondența – a fost publicată de către discipolul și legatarul său testamentar, profesorul Ion H. Ciubotaru, membru de onoare al Academiei Române.
Este un caz aparte în cultura română când opera unui mare savant este formată în cea mai mare parte din postume.
În anul 1984, biblioteca ieșeană încorporează moștenirea lăsată de profesorul Petru Caraman, 4000 de volume deosebit de importante pentru cercetători, iar în 2022 manuscrisele și corespondența. Donația reprezintă voința – prin testament – a cărturarului Petru Caraman ca moștenirea sa să fie dăruită Bibliotecii Centrale Universitare „Mihai Eminescu” Iaşi.
Așadar, în ziua de joi, 14 decembrie 2023, începând cu ora 12, în sala „Hasdeu”, va avea loc vernisajul expoziţiei de carte şi conferinţa dedicată evenimentului.
Vor conferenţia: prof. univ., dr. în filologie, Ion H. Ciubotaru, membru de onoare al Academiei Române – Petru Caraman – 125 de ani de la naștere și Ioana Repciuc, cercet. şt. pr. II, specialist în filologie – Receptarea operei profesorului Petru Caraman la nivel internațional.
Joi, 14 decembrie 2023, ora 12, în sala Hașdeu a BCU – „Petru Caraman – 125”
Pentru a vă face o părere despre opera și viața tumultuoasă a savantului Petru Caraman postăm, mai jos, o înregistrare audio cu academician ION H. CIUBOTARU – despre culisele unei interesante cercetări dedicată cărturarului Dimitrie Cantemir.
Înregistrarea este realizată de către subsemnatul la prezentarea „ANUARULUI MUZEULUI ETNOGRAFIC al MOLDOVEI”, Nr. XIV, publicație științifică a Muzeului Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași. Cercetarea se intitulează: Etnograful Cantemir și Folclorul Orientului Asiatic și a văzut lumina tiparului în secțiunea Restituiri a „Anuarului…” (Nr. XIV, pp. 15-58 și Nr. XV, pp. 11-50). AUDIO:
În acest context, se cuvine a aminti că în anul 2008, la Iași, la Editura Universității „Alexandru Ioan Cuza”… a apărut volumul – Petru Caraman. Destinul cărturarului, semnat de către cunoscutul etnolog ieșean Ion. H. Ciubotaru.
Petru Caraman s-a născut la 14 decembrie 1898 în satul Vârlezi, județul Galați, stingându-se la 10 ianuarie 1980, la Iași, constatând că, etnologii ieșeni, chiar în ziua când savantul Petru Caraman împlinește 125 de ani de la naștere, organizează acest eveniment, manifestare de înaltă ținută academică.
Pentru că am amintit de volumul etnologului ieșean Ion H. Ciubotaru, membru de onoare al Academiei Române, conchidem prin câteva cuvinte care aparțin profesorului universitar, doctor în filologie, Livia Cotorcea de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” (gest meritoriu, catedra purtându-i numele) a Facultății de Litere din cadrul universității ieșene, cuvinte apărute în revista „Convorbiri Literare”, anul CXLII, nr. 11, Iaşi, noiembrie 2008, p. 67-70: „Bine documentat şi cu măsură, autorul cărţii construieşte imaginea eroică a Profesorului care, în timp ce colegii lui erau preocupaţi doar să-şi pună la adăpost familia de dezastrele războiului, cu eforturi epuizante şi cu un curaj lucid, salvează de la nimicire câteva biblioteci din Iaşi şi adună din Basarabia şi Bucovina, devastate de bombardamente şi de tot felul de privaţiuni, cărţile necesare Seminarului de Slavistică din Iaşi, pe care-l visează dotat la nivelul seminarelor din străinătate unde s-a specializat el însuşi. Relatarea plină de detalii cutremurătoare a călătoriilor pe care le întreprinde Petru Caraman în plin război în căutarea cărţii relevă nu numai statura monumentală a acestui om, dar şi singurătatea lui în mijlocul unei lumi care, iubită atât de mult de cărturar, nu se simte nici măcar obligată să-l apere ca cetăţean al ei de anchetele dure ale ruşilor care cataloghează dragostea lui de carte drept jaf”.
Dumitru ȘERBAN
