Reprezentanții Muzeului Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” Iași invită publicul să participe la evenimentul de lansare a volumului Artă naivă din România. Colecția autorilor, semnat de către reputații etnologi Ion H. Ciubotaru și Silvia Ciubotaru.
Lucrarea a văzut lumina tiparului, anul acesta, la Editura Palatul Culturii. Cercetarea oferă o perspectivă complexă asupra fenomenului care „ne poartă paşii într-un univers al «făgăduinţei», în care ne regăsim visele cele mai frumoase ale copilăriei”. Având reprezentanți în mai toată țara, mulți dintre ei recunoscuți la nivel internațional, cu lucrări prezente în muzee și în colecții particulare din țară și din străinătate, pictura naivă românească „este dominată de obsesia spaţiului sacru al satului din inimă, al microcosmosului magic din jurul vetrei materne. Legaţi prin acelaşi statut estetic şi antropologic, pictorii naivi de la noi, ca şi cei din alte comunităţi contemporane, au pornit în căutarea paradisului pierdut, descoperindu-l, asemenea înaintaşilor (André Bauchant, Camille Bombois, Séraphine Louis, Henri Rousseau, Louis Vivin ş.a.), în străfundurile genuine ale propriei sensibilităţi”.
„Vă invităm să celebrăm împreună frumusețea artei naive românești și să descoperim poveștile din spatele culorilor și formelor!” declară Andrei Apreotesei, manager al Palatului Culturii – Complexul Muzeal Național „Moldova” Iași.
Evenimentul va avea loc în ziua de vineri, 25 aprilie 2025, începând cu ora 14, în sala de expoziții temporare a Muzeului Etnografic al Moldovei. În incinta sălii vor fi expuse și cele peste 70 de lucrări de pictură naivă ajunse în patrimoniul muzeului prin bunăvoința autorilor volumului.
Prof. univ. dr. Ion H. Ciubotaru (născut la 28 ianuarie 1940 în satul Arborea, judeţul Botoşani) a absolvit cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Activitatea ştiinţifică şi a desfăşurat o în cadrul Institutului de Filologie Română „A. Philippide” al Academiei Române, Filiala Iaşi. A fundamentat, teoretic şi metodologic, proiectul Arhiva de Folclor a Moldovei şi Bucovinei. Este iniţiatorul şi coordonatorul seriei de publicaţii „Caietele Arhivei de Folclor”, finalizată prin apariţia a zece volume (1979 1991), urmată de Tipologii şi corpusuri de texte (documente), din care s-au tipărit până în prezent opt tomuri, altele două aflându-se în faza definitivării pentru tipar. Se numără printre autorii Dicţionarului literaturii române de la origini până la 1900, Bucureşti, 1979 (distins cu premiul „Timotei Cipariu” al Academiei Române), şi ai Dicţionarului general al literaturii române, vol. I VII, Bucureşti, 2004 2009. A publicat douăsprezece volume de autor şi şapte în colaborare, dintre care menţionăm: Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova (Marea trecere), 1986; Ornamente populare tradiţionale din Moldova (Cusături, ţesături), 1988; Valea Şomuzului Mare. Monografie folclorică, vol. I-II, 1991; Marea trecere. Repere etnologice în ceremonialul funebru din Moldova, 1999; Catolicii din Moldova. Universul culturii populare, vol. I-III, 1998-2005; Folclor muzical din Ţinutul Neamţului, 2008; Petru Caraman. Destinul cărturarului, 2008; Ouăle de Paşti la români. Vechime, semnificaţii, implicaţii ritual-ceremoniale, 2012; Obiceiurile funebre din Moldova în context naţional, 2014; Folclor din Bistriţa-Năsăud, 2017; Basme fantastice din Moldova, 2018; Cântece propriu-zise din Moldova, 2021. Din lucrările postume ale savantului Petru Caraman a editat opt tomuri, deschizând astfel accesul cercetătorilor români şi străini la o operă etnologică de interes major. Pentru trilogia Catolicii din Moldova. Universul culturii populare a primit premiul Academiei Române „Simion Florea Marian”, precum şi Premio Internazionale di Studi Demoetnoantropologici „Giuseppe Pitré Salvatore Salomone Marino”, Palermo, 2006.
Silvia Ciubotaru (născută la 28 decembrie 1947, în oraşul Botoşani) a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. Doctor în ştiinţe filologice al Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca (1995). După terminarea studiilor universitare (1971), este angajată cercetător ştiinţific la Centrul de Lingvistică, Istorie Literară şi Folclor, din cadrul Academiei Române, Filiala Iaşi. Timp de patru decenii a lucrat la constituirea Arhivei de Folclor a Moldovei şi Bucovinei, precum şi la elaborarea lucrărilor subsumate proiectului respectiv.
Cele treisprezece volume pe care le-a publicat, unele în colaborare, s-au bucurat de o frumoasă primire din partea specialiştilor. Printre acestea se numără: „Bătrâneasca”. Doine, bocete, cântece şi jocuri din ţinutul Rădăuţilor (1979), Strigături din Moldova. Cercetare monografică (1984), Ornamente populare tradiţionale din Moldova (1988), Folclorul medical din Moldova. Tipologie şi corpus de texte (2005, 2010, 2023), Obiceiuri nupţiale din Moldova. Tipologie şi corpus de texte (2009), Obiceiurile agrare din Moldova raportate la spațiul național (2017) ‒ a fost distinsă cu Premiul „Simion Florea Marian” al Academiei Române ‒, Basme fantastice din Moldova (2018).
Din opera postumă a savantului Petru Caraman a editat volumele: Colindatul la români, slavi şi la alte popoare. Studiu de folclor comparat (1983) şi Conceptul frumuseţii umane reflectat în antroponimie la români şi în sud-estul Europei. Prolegomene la studiul numelui personal (2011).
Redacția
Ce interesant eveniment cultural! Lansarea volumului de artă naivă este o oportunitate perfectă de a descoperi tradiția artistică românească. Vernisajul expoziției „Saloanele Moldovei” promite să fie un moment memorabil pentru iubitorii de artă. Colaborarea dintre România și Israel în cadrul sărbătoririi independenței arată frumusețea prieteniei între popoare. Cum putem participa la mai multe astfel de evenimente culturale?