La Iași, nu demult, în Sala Sinaxar din incinta Muzeului Mitropolitan, a fost prezentat volumul Tablouri din istoria culturală a religiozității ruse, de Martin C. Putna, cu un post-scriptum al autorului la ediția românească.
Volumul este tradus din limba cehă de către Maria-Mădălina Mihai.
Ediție îngrijită de către Iulia Nițescu.
Volumul a fost prezentat de către profesorii slaviști Marina Vraciu și Leonte Ivanov, specialiști în Filologie, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași.
Evenimentul a fost moderat de către Dragoș Mîrșanu, coordonatorul colecției „Historia Christiana”, Editura DOXOLOGIA, secretar științific al Centrului de Studii Patristice al Arhiepiscopiei Iașilor.
Cartea de față explică punctele principale ale istoriei culturale și spirituale ruse, care ar trebui să fie cunoscute de oricine dorește să înțeleagă ce se întâmplă astăzi în Rusia. Analiza, documentată prin intermediul unei selecții de opere literare și artistice, începe cu „preistoria” Crimeei grecești și ajunge până în prezent, temă descrisă astăzi de către doamna profesor Marina Vraciu de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”.
Spre deosebire de majoritatea studiilor de acest fel, această carte interpretează „Rusia” din perspectivă „postcolonială”. Astfel, rezultă de aici nu o istorie unitară a imperiului rus și a spiritualității ruse, ci descrierea unui complex de tradiții naționale și religioase care au modelat spațiul Europei de Est, incluzând „contraculturile” ruse și influențele germane, mongole, evreiești, catolice sau polono-lituaniene.
O atenție deosebită este acordată Ucrainei, moștenitoarea „celeilalte Rusii”, după cum ne spun reprezentanții Editurii Doxologia stârnindu-ne, astfel, interesul pentru cercetarea de față.
Martin C. Putna este un istoric literar ceh, profesor universitar, publicist și eseist. Lucrează la Facultatea de Științe Umaniste, Universitatea Carolină din Praga, subiect pe care ni-l prezintă doamna profesor Marina Vraciu, specialist în Filologie.
După cum v-ați dat seama, în ediția de astăzi a emisiunii noastre, difuzăm discursul doamnei profesor Marina Vraciu, discurs rostit cu prilejul lansării cărții Tablouri din istoria culturală a religiozității ruse, de Martin C. Putna.
Înâi de toate, aflăm amănunte despre coperta cărții, copertă care ilustrează o secvență din binecunoscutul tablou – Boieroaica Morozova, tablou care se află în Galeriile Tretiakov din Moscova; lucrarea este semnată de către pictorul Vasili Surikov la 1887 și o prezintă „pe boieroaica Feodosia (în călugărie Feodora) Morozova în momentul arestării ei de către nikonieni, în anul 1671”. Din prima secvență audio pe care o difuzăm, mai aflăm amănunte despre echipa care a făcut posibilă apariția cărții de față în limba română, cu accent pe explicațiile titlului cercetării – Tablouri din istoria culturală a religiozității ruse. AUDIO:
Stimați prieteni, relatăm de la prezentarea volumului Tablouri din istoria culturală a religiozității ruse, de Martin C. Putna, cu un post-scriptum al autorului la ediția românească. Cercetarea a fost lansată, la Iași, nu demult, în Sala Sinaxar din incinta Muzeului Mitropolitan. Astăzi, după cum bine știți, difuzăm discursul doamnei profesor Marina Vraciu, specialist în Filologie, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.
În următoarele minute, vă solicităm atenția, pentru că doamna profesor ne prezintă, concret și la obiect, principalele subiecte descrise de către autor în cele 19 tablouri/capitole ale cercetării.
Aflăm detalii concrete atât despre stuctura cărții, cât și despre biografia salvistului Martin C. Putna.
Imediat după toate acestea, doamna profesor Marina Vraciu ne prezintă tablourile/ capitolele – Rusia vikingă și cultura germană, al II-lea, respectiv – Rusia sovietică și reînnoirea trinității ortodoxe, al XIX-lea.
Cele amintite sunt întărite într-o ordine firească de către doamna profesor, căreia îi mulțumim, cu – an, loc, eveniment, operă.
În acest context se cuvine a aminti – Cronica lui Nestor, 1113, traducere de către doamna profesor Marina Vraciu, volum apărut la Editura Doxologia din Iaşi în anul 2013.
Cartea – Tablouri din istoria culturală a religiozității ruse, de Martin C. Putna, aduce foarte multe informații pentru cititorul român și-i face surpriza de a menționa și prezenta în paginile sale viața și opera a doi dintre reprezentanții culturii române. Despre cine este vorba? Răspuns la întrebarea pe care am amintit-o aflăm din următoarele trei secvențe audio pe care le difuzăm.
„Cartea de față este vie; ea ne vorbește despre trecut, despre prezent, despre prezentul de maximă actualitate fără a fi schematică în nimic. Cartea este un eveniment. Coerența internă a cărții este remarcabilă, încât în fiecare din tablourile sale găsim trimiteri, mereu și mereu, la unul sau altul dintre tablourile precedente sau succedente”, ne mai spune doamna profesor Marina Vraciu.
Să ascultăm, așadar, cu atenție.
Pentru că am deschis emisiunea povestind despre Boieroaica Morozova, încheiem prin a aminti că doamna profesor Marina Vraciu, specialist în Filologie, de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași a tradus cartea – Povestire despre Feodosia Prokopievna Morozova. Mărturii despre viața unor sfinte mucenițe și pagini din corespondența Protopopului Avvakum, carte căreia i-a semnat și prefața.
Volumul a apărut în anul 2021 la Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România, București.
Așadar, pentru a întări cele precizate și a vă crea o imagine completă a perioadei la care facem referire și a actanților implicați în subiect… trebuie să amintim că Feodosia Prokopievna Morozova s-a născut la 21 mai 1632, în Moscova și a plecat „din lumea cu dor în cea fără de dor” la 12 noiembrie 1675, în Borovsk, Rusia și în acest context din prefața cărții cităm: „Regăsim în textul acestei relatări și personaje istorice cunoscute din alte texte fundamentale ale așa-numitei Școli de la Pustoziorsk, adică din Viața Protopopului Avvakum de el însuși scrisă, precum și a preotului Lazăr și a călugărului Epifanie: maica-îndrumătoare, Melania, cea care o păzește pe Feodosia, pe de o parte, și sora mai mică a Feodosiei, Evdokia Urusova precum și prietena lor de origine nobilă, Maria Danilova. În contrast, în conflict apar, într-o strânsă asociere cu reprezentanți ai puterii laice și bisericești, demnitari și executanți, boieri, clerici și chiar membri ai familiilor”.
Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu subiectele pe care le-am prezentat, încât nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de miercuri, 18 MARTIE 2026, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași, pentru a urmări emisiunea: Comunități Etnice/Ruși Lipoveni.
Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE
Text, foto și audio: Dumitru ȘERBAN
