Stimați prieteni, reprezentanții Comunității Ruşilor Lipoveni din România (CRLR) au marcat la Tulcea – în luna februarie a anului 2026 – Ziua Comunității, a culturii și a limbii materne. Activitatea culturală s-a desfășurat în incinta Teatrului „Jean Bart” din Tulcea.
Cu acest prilej, pentru că am ajuns în orașul de pe malul Dunării am vizitat Muzeul de Etnografie și Artă Populară, Strada 9 Mai, Nr. 2, Tulcea.
Ne-a întâmpinat cu inima deschisă cercetător științific Alexandru Chiselev, un om cald și bun la suflet prin venele căruia curge sânge de ucrainean din partea tatălui și de rus starover din partea mamei, temă pe care ne-o prezintă în ediția de astăzi a emisiunii noastre.
Întâi de toate, ne vorbește despre instituția în incinta căreia am pășit, pentru ca, mai apoi, după cum am precizat, să ne vorbească despre originile domniei sale, spunându-ne că în viața sa „niciodată nu a existat mai multe elemente care să despartă, decât mai multe elemente care să uneacsă”.
După ce aflăm amănunte concrete despre toate acestea, pășim spre încăperea din muzeu în care sunt reflectate mărcile identitare ale ucrainenilor și rușilor lipoveni.
Așadar, să ascultăm amănunte concrete atât despre clădirea care adăpostește Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, cât și despre prima încăpere dedicată tradițiilor românilor. AUDIO:
Stimați prieteni, vă reamintim că astăzi facem popas în incinta Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, muzeu situat pe Strada 9 Mai, Nr. 2.
Cel care ne povestește despre mărcile identitare specifice ucrainenilor și rușilor de veche credință este cercetător științific Alexandru Chiselev, elemente puse în valoare în mod științific în una din sălile Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Tulcea. Nu vă spunem mai multe, ci vă invităm să ascultați, cu atenție, ceea ce ne mărturisește Alexandru Chiselev, mulțumindu-i pentru că, în exlusivitate, ne oferă amănunte concrete atât despre tradițiile ucrainenilor, cât și ale rușilor de veche credință. AUDIO:
După cum bine știți, în ediția de astăzi facem popas în incinta Muzeului de Etnografie și Artă Populară din Tulcea.
La Tulcea, am ajuns în luna februarie a anului 2026 atunci când reprezentanții Comunității Ruşilor Lipoveni din România (CRLR) au marcat Ziua Comunității, a culturii și a limbii materne.
Manifestarea s-a desfășurat la Teatrul „Jean Bart” din Tulcea.
Concret, stăm de vorbă cu Alexandru Chiselev, cercetător științific la Muzeul pe care l-am amintit, instituție de cultură situată pe Strada 9 Mai, Nr. 2.
În cele ce urmează, aflăm amănunte despre icoanele și cărțile vechi ale rușilor lipoveni, icoane, în special, pe care le găsim etalate în incinta încăperii dedicată ucrainenilor și rușilor de veche crdință din Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea.
De la interlocutorul nostru, mai aflăm răspuns la întrebarea – Cum îi vede pe strămoși? AUDIO:
Referitor la cele prezentate, încheiem din materialele puse la dispoziție de către cercetător științific Alexandru Chiselev, Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea, mulțumindu-i încă o dată pentru deschiderea de care a dat dovadă, pentru a aduce, pentru Dumnevoastră, prieteni ai Radio Iași, noutăți: Toate aceste populații, dar și multe altele, peste care timpul și-a așternut uitarea, cu origini și credințe diferite, venite din regiuni mai mult sau mai puțin îndepărtate, în timpuri și condiții particulare, i-au spus acestui loc ACASĂ. Cei veniți au învățat limba locului și și-au spus „vecine”. Conviețuirea, toleranța, utilizarea acelorași resurse oferite de natură, chiar și cutumele care trimit către modele universale ne îndreptățesc să vorbim despre elemente comune. Și-au făcut casele din aceleași materiale, chiar dacă și le-au decorat în funcție de propriile principii estetice. Au avut ocupații și meșteșuguri legate în primul rând de resursele mediului natural, chiar dacă unii au excelat într-un anumit domeniu. Toți au creat frumos, cu materiale produse în gospodărie și din împrejurimi sau cumpărate de la negustorii din sate și orașe. Au crezut în același Dumnezeu, chiar dacă numele acestuia era diferit și au mâncat aceeași pâine, cea de toate zilele. Au trăit în aceleași ritmuri ale timpului, din primăvară până în iarnă, din an în an, din leagăn în mormânt.
Stimați prieteni, sunt convins că v-am stârnit interesul cu subiectele pe care le-am prezentat, încât nu-mi rămâne decât să vă invit în ziua de miercuri, 8 IULIE 2026, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio România Iași, pentru a urmări emisiunea: Comunități Etnice/Ruși Lipoveni.
Ne auzim online, AICI – http://myradioonline.ro/radio-iasi?gad_source=1&gclid=EAIaIQobChMIuPTomsG6iAMVCKhoCR1xegBvEAAYASAAEgLtV_D_BwE
Text și audio: Dumitru ȘERBAN
Foto: cercet. șt. Alexandru Chiselev, Muzeul de Etnografie și Artă Populară din Tulcea
