În ediția de astăzi a emisiunii Tradiții… relatăm de la un frumos eveniment desfășurat, la Iași, în perioada 7 – 10 iulie 2022, manifestare dedicată păstrării, conservării și promovării tradițiilor etnicilor germani din România. Concret, despre mărcile identitare ale acestora, stăm de vorbă cu doamna Carmen Cobliș, director executiv al Forumului Democrat al Germanilor din România – Regiunea Extracarpatică și cu Erwin Josef Țigla, președinte al Forumului Democrat al Germanilor din Caraș-Severin. Întărim cele pe care ni le prezintă interlocutorii amintiți printr-un dialog cu artiștii naivi Doina și Gustav Hlinka, aflând din tainele picturii naive.
În a doua parte a emisiunii relatăm de la Festivalul Fanfarelor, eveniment aflat la ediția a XVI-a, desfășurat, la Pădureni, județul Vaslui, în ziua de 25 septembrie. De la această manifestare dialogăm cu Lucian Onciu, director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui; cu Temistocle Diaconu, primar al comunei Pădureni și cu Nicolae Balan, etnomuzicolog.
Stimați prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul cu subiectele amintite, și sigur am făcut-o, teme pe care le prezentăm împreună cu invitații enumerați, vă propun să stați alături de Radio Iași, astăzi, începând cu ora 21 și 3 minute… urmărind emisiunea Tradiții.
Stimați prieteni, Forumul Democrat al Germanilor din România este organizaţia prin intermediul căreia comunităţile cetăţenilor români de etnie germană participă la viaţa politică, socială și culturală din România. Așadar, germanii din România sunt parte integrantă a statului român. Atestările documentare arată că germanii sunt pe teritoriul României de astăzi de mai bine de opt secole, iar numărul lor a crescut sau s-a micşorat în funcţie de contextul istoric şi politic.
Dialogăm, întâi, cu doamna Carmen Cobliș, director executiv al Forumului Democrat al Germanilor din România – Regiunea Extracarpatică… cea care ne prezintă din specificul comunității germane din țara noastră, cu accent pe tradițiile acesteia – ansambluri folclorice; dansuri și cântece populare; portul tradițional… amintindu-ne și de vernisajul expoziției de pictură naivă a soților Doina și Gustav Hlinka, vestiți artiști ai țării, vernisaj care a avut loc, nu demult, în foaierul Hotelului Moldova din Iași.
Stimați prieteni, după cum bine știți, în prima parte a ediției de astăzi a emisiunii noastre… relatăm de la un frumos eveniment desfășurat, la Iași, în perioada 7 – 10 iulie, manifestare dedicată păstrării, conservării și tradițiilor etnicilor germani din România. În cele ce urmează dialogăm cu pictorii naivi Gustav și Doina Hlinka, amintindu-vă câteva păreri despre pictura naivă, opinii pe care le-am găsit la criticul, scriitorul Lcian Strochi – „pictura naivă se aseamănă cu pictura copiilor: predilecţia pentru culorile deschise, fidelitatea faţă de model, o esenţializare a subiectelor (copilul desenează ce ştie, nu ce vede!); un subiectivism declarat: personajele pozitive sunt hiperbolizate augmentativ, cele negative apar doar schiţate, lipsa perspectivei. În acelaşi timp, pictura naivă are un intens caracter simbolico-parabolic, fantezia şi imaginarul par dezlănţuite, totul e posibil, nu există nicio restricţie, un dovleac poate fi o cetate, un tren poate traversa o ciupercă precum un tunel, timpurile şi anotimpurile coexistă (se ară, în timp ce unii pomi sunt în floare, iar alţii sunt grei de rod). Pictura naivă nu manifestă fenomenul de transparenţă, sentimentul ludic este permanent prezent”. Începem dialogul cu Gustav și Doina Hlinka prin a le asculta poveștile de viață și a afla din mărcile tradițiilor noastre pe care aceștia le suprind în pânzele lor – de la obiceiuri, copilărie, până la vise.
Reamintim că relatăm de la un eveniment desfășurat, la Iași, în perioada 7 – 10 iulie, manifestare dedicată păstrării, conservării și promovării tradițiilor etnicilor germani din România, manifestare culturală care a adunat aproape 300 de etnici germani din întreaga țară. Dialogăm cu artiștii naivi Gustav și Doina Hlinka, Gustav fiind de orgine germană, ancorați în pictura naivă, încă din tinerețe, păstrători, cu sfințenie, a moștenirii străbunilor, moștenire pe care o putem vedea reflectată în pânzele lor. În cele ce urmează, aflăm amănunte despre temele pe care le găsim în pânzele… frumos pictate, cu pasiune, pricepere și răbdare, aducându-ne aminte de o lume, poate, demult pierdută, de către soții Glinka; de asemenea, mai aflăm detalii și despre cercul de artă plastică organizat în cadrul Forumului Democrat al Germanilor din Caraș-Severin, evident… pentru vlăstarele Reșiței.
Până a-i asculta, din nou, le conturăm, succint, un portret biografic: așadar Gustav Ioan Hlinka s-a născut la 6 iunie 1947 în localitatea Steierdorf Anina din județul Caraș-Severin, astăzi fiind locuitor al orașului Reșița. A terminat – Școala Profesională, Oravița, promoția 1964; pregătire artistică: Școala Populară de Artă, Reșița, clasa de pictură a profesorilor Peter Schweg și Petru Galiș, promoția 1972. A debutat în pictură în anul 1971, cochetând cu literatura din anul 2006. Pe de altă parte, Doina Mariţa Hlinka s-a născut la 5 mai 1961 în localitatea Maglavit, județul Dolj, fiindu-i alături, astăzi, domnului Gustav Hlinka în orașul Reșița. Doamna Hlinka a absolvit Liceul de matematică-fizică, promoția – 1980, debutând artistic – în anul 1990. Gustav și Doina Hlinka, artiști naivi, înspre final, pentru dumnevoastră – ascultătorii Radio Iași, dar și pentru artiștii din Moldova – transmit un gând de bine și de frumos.
De la același eveniment, în cele ce urmează… stăm de vorbă cu Erwin Josef Țigla, președinte al Forumului Democrat al Germanilor din Caraș-Severin, cel care ne zugrăvește mărcile identitare ale etniei din care face parte, fiind, de fapt, germanii – integrați, în timp, în cultura română, primând în tot și toate – arta, cea care ne înobilează.
Domnul Țigla e bibliotecar, fiind responsabil de secţia germană „Alexander Tietz“ a Bibliotecii Judeţene „Paul Iorgovici” din Reşiţa, dar e și membru al Ansamblului German de Operetă din Reşiţa. Domnia sa fiind membru fondator al Forumului Democratic al Germanilor din judeţul Caraş-Severin, în anul 1990. Să-l ascultăm… cu atenție:
Stimați prieteni, până la finalul emisiunii, după cum bine știți, relatăm de la Festivalul Fanfarelor, eveniment aflat la ediția a XVI-a, desfășurat, la Pădureni, județul Vaslui, în ziua de 25 septembrie. De la această manifestare dialogăm cu domnul Lucian Onciu, director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui; cu domnul Temistocle Diaconu, primar al comunei Pădureni și cu domnul Nicolae Balan, etnomuzicolog. Înainte de toate, domnul Lucian Onciu ne oferă un scurt istoric al acestui fumos eveniment de pe agenda culturală a Vasluiului, și a fost frumos, chiar înălțător, amintindu-ne premiile concursului, vorbindu-ne și depre grupurile prezente – anul acesta – la manifestare, dar ne descrie și componența juriului festivalului.
Reamintim că relatăm de la Festivalul Fanfarelor, eveniment aflat la ediția a XVI-a, desfășurat, la Pădureni, județul Vaslui, în ziua de 25 septembrie. De la această manifestare… dialogăm cu Lucian Onciu, director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui. Până a-i oferi, din nou, cuvântul, se cuvine a aminti premiile ediției de anul acesta: trofeul festivalului a fost acordat Fanfarei Lăutarii din Valea Mare, comuna Ivănești; premiul I – Fanfarei din Gârceni; Premiul al II-lea – Fanfarei din Vaslui, respectiv premiul al III-lea – Fanfarei Doagele din Dragomirești, județul Vaslui; premiul „Romeo Talmaciu” s-a acordat lui Antonio Ene, membru al Fanfarei Rotaria din Vaslui; premiul special pentru cel mai bun instrumentist – secțiunea copii – a fost acordat lui Cosmin Mandache, trompetist în Fanfara din Fâstâci, comuna Cozmești, iar premiul special pentru cel mai bun instrumentist – secțiunea adulți – a fost acordat lui Fernando Chiriac, trompetist în Fanfara din Gârceni… având, din partea noastră, felicitările cuvenite.
Revenim la dialogul cu domnul Lucian Onciu, director al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Vaslui, cel care, în cele ce urmează, ne vorbește despre continuitatea muzicii de fanfară din ținutul Vasluiului, meleaguri binecuvântate de Dumnezeu; continuă a ne vorbi despre participanți, dar mulțumește echipei Centrului pentru implicare și buna organizarea a acestui frumos eveniment; Pădureniul, ținut de poveste, ne este descris, succint, de către interlocutorul nostru; Lucian Onciu ne amintește, în dialog, și despre un alt eveniment care, în luna decembrie, va fi cap de afiș în Vaslui.
Stimați prieteni, în cele ce urmează – invităm la dialog pe domnul Temistocle Diaconu, primarul comunei Pădureni, comună în care s-a desfășurat Festivalul Fanfarelor; Temistocele Diaconu ne vorbește despre mărcile identitare ale comunei Pădureni, cu accent pe păstrarea, conservarea și promovarea acestora: Casa Bunicilor; fotografia alb/negru cu farmecul ei și multe altele.
Dragi prieteni, în cele ce urmează stăm de vorbă cu etnomuzicologul Nicolae Balan, președinte al juriului Festivalului Fanfarelor… vorbindu-ne despre trecutul și prezentul muzicii de fanfară, amintindu-ne și de un important premiu pe care l-a obținut Fanfara de la Valea Mare, în anul 1993, la Dijon, în Franța.
Să începem dialogul cu acest om încântător, mulțumindu-i pentu că și-a deschis sufletul, fiind cu sufletul și gândul și prin alte teritorii, transmițându-i multă sănătate… mirându-ne… ce însemană omul cu părul nins, om drag, de la care continuu avem de învățat. Să-l ascultăm:
Raportat la subiectele pe care vi le-am prezentat în emisiunea de astăzi… încheiem prin poemul Întoarcere din volumul Nebănuitele trepte, 1943, de Lucian Blaga: Lîngă sat iată-mă iarăși,/ prins cu umbrele tovarăș./ Regăsescu-mă pe drumul/ începutului, străbunul./ Cîte-s altfel – omul, leatul!/ Neschimbat e numai satul,/ dup-atîți Prieri și toamne/ neschimbat ca Tine, Doamne./ Aur scutură alunul./ Fluier zice. Cade fumul./ Greierii părinților/ mulcom cîntă, mulcom mor./ Cu aroma-i ca veninul/ amintește-mi-se-arinul./ Mult mă mustră frunza-ngustă./ Vîntul lacrima mi-o gustă.
În speranța că doriți să aflați amănunte despre toate cele prezentate – vă invităm ca, joi, 17 noiembrie 2022, începând cu ora 21 și 3 minute, să fiți alături de Radio Iași, urmărind emisiunea Tradiții.
Ne putem auzi – online – AICI – http://www.radioiasi.ro/asculta-live/
