La Iași, nu demult, în incinta Muzeului Municipal „Regina Maria”, a fost lansat volumul de versuri – Cactusul de la etajul doi, al poetei ieșene Maria Grădinaru. Cartea a văzut lumina tiparului – anul acesta – la Editura NEUMA din Cluj-Napoca. Volumul scris de către Maria Grădinaru arată impecabil, iar cei care au făcut acest fapt posibil sunt: editorul Andrea H. Hedeș, DTP Gelu Iordache, iar fotografiile de copertă au fost realizate de către Dan Colisnic.
În deschiderea evenimentului a vorbit, pentru publicul prezent, foarte numeros… ceea ce arată dragostea ieșenilor pentru poezie, doamna Aurica Ichim, director al Muzeului Municipal „Regina Maria”, cea care ne precizează că volumul Mariei Grădinaru, al patrulea, este „cel mai valoros din câte a publicat până în prezent”; Aurica Ichim conturează, pe scurt, principalele teme pe care poeta ieșeană le surprinde în versurile sale, fiind atât de impresionată… încât ne și recită din poeziile pe care le găsim în paginile volumului de față, invitându-vă ca despre toate acestea din înregistrarea de mai jos, să ascultați amănunte concrete.
Imediat după discursul Auricăi Ichim, director al Muzeului Municipal „Regina Maria” din Iași, l-am ascultat, cu atenție, pe Horia Gârbea, autor de cărți științifice, inginer constructor, scriitor, membru al Uniunii Scriitorilor din România, născut la 10 august 1962 în București. Horia Gârbea, președinte al Filialei Bucureşti – Poezie, Uniunea Scriitorilor București, aduce un cuvânt de mulțumire și de admirație pentru ceea ce a făcut și face gazda evenimentului pentru cultura ieșeană, apoi oferă felicitările cuvenite Andreei Hedeș, patroana Editurii NEUMA din Cluj-Napoca, susținând că e o editură tânără, editură deschisă către literatura contemporană, în special către poezie.
După toate acestea, scriitorul Horia Gârbea despre volumul – Cactusul de la etajul doi, scris de către poeta Maria Grădinaru, ne spune că este excelent, încărcat de prospețime, în paginile căruia se simte o anumită ingenuitate, un anumit tip de romantism juvenil, care se combină cu accente ale unor trăiri contorsionate. Poezia Mariei, după cum ne mai precizează scriitorul Horia Gârbea, răzbate o anumită tensiune benefică a lirismului între tendința spre copilărie și spre o contemplare ingenuă a lumii, continuând a ne preciza că în versurile volumului se simte o aspirație înspre divin, fiind, de fapt, o poezie confesivă, o poezie care conturează foarte multă delicatețe, foarte multă subtilitate, conchizând că „avem de-a face cu o poezie matură”.
Poeta Maria Grădinaru, după discursurile doamnei Aurica Ichim, director al Muzeului Municipal „Regina Maria” și scriitorului Horia Gârbea, a mulțumit tuturor celor din sală pentru prezență… arătându-se împlinită în suflet pentru apariția celui de-al patrulea volum de versuri – Cactusul de la etajul doi, Editura NEUMA, 2022, Cluj-Napoca.
Până a contura câteva opinii despre poemul cactusul de la etajul doi, poezie care dă și titlul volumului Mariei Grădinaru, vă invit să ascultați poeziile: intrus; cântec de pus sub pernă; aer și atât; la plecare (poem dedicat poetului Emil Brumaru); cântec; psalm; cheia; anotimpuri… în interpretarea autoarei.
Așadar, poezia cactusul de la etajul doi, scrisă de Maria Grădinaru, își construiește semnificațiile pe baza unei simbioze perfecte între substanța de idei și de trăiri și limbajul expresiv, proiectate de autoare în operă. În acest context estetic, poezia citată surprinde − sub forma unui monolog liric − monotonia, melancolia grea, singurătatea, idei exprimate într-o manieră estetică și într-un limbaj conotativ.
Poezia Mariei Grădinaru exprimă în mod direct sentimente de angoasă, generate de neliniște interioară, de tema trecerii timpului: „zi de zi/ același gri depresiv”, așa cum reiese și din prezența motivelor din text: „gri”, „privirea”, „spinii”, „lumea”.
Discursul liric este unul confesiv prin prezența mărcilor lexico−gramaticale ale subiectivității: pronume și adjective pronominale posesive la persoana I: „îmi”, „a mea” etc..
Sentimentele care se desprind din text sunt de nostalgie, regret, melancolie, revoltă, neliniște, eul liric aflându-se în ipostaza martorului, așa cum reiese din versurile: „zi de zi/ același gri depresiv/ îmi asfaltează privirea”.
Textul poetic este dominat de expresivitate, aceasta realizându-se prin intermediul figurilor de stil și al imaginilor artistice. Astfel, prin metafora „cactusul de la etajul doi” se conturează o personalitate puternică ce are capacitatea de a rezista și de a se adapta rapid în orice situație și mediu, conturând și o imagine vizual−cromatică de o mare profunzime. „Cactusul” poate sugera atât societatea, omul, eul care încearcă să se adapteze indiferent de timp: „nimic mai trist/ decât această nemișcare a mea/ din care răsar spinii singurătății”.
O altă temă abordată este „singurătatea”, care nu este una benefică, de regăsire, de meditație/contemplație, ci e o stare care devine periculoasă prin apariția „spinilor”, conducând și la ideea de protecție, de salvare, dar și apărare împotriva celor „mulți” și „răi”.
Prin adverbul „uneori” se simte bucuria eului liric, care crede și are speranță în regenerare, în timpuri mai bune, chiar dacă aceste satisfacții sunt de scurtă durată: „uneori înfloresc/ iar lumea se colorează/ în roșu”. Tonurile de gri depresiv… ale deznădejdii, ale spleen-ului se transformă, în final, chiar dacă, din când în când, în tonuri de roșu, cromatica sugerând lumea pestriță în care trăim și ne mișcăm.
Întregul mesaj poetic, cu ajutorul mijloacelor artistice, are capacitatea de a exprima încărcătura afectivă a unei lumi mereu în schimbare, cu multe măști, o lume în care se încearcă supraviețuirea.
Portret biografic:
Maria Grădinaru s-a născut în anul 1975. A absolvit Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, specializarea Psihologie, și Masterul de Psihologie Clinică și Psihoterapie. A debutat literar în anul 2013 în antologia Cenaclului „Lira 21”, cenaclu coordonat de către scriitoarea Cristina Ștefan.
A publicat poeme în revistele: „România literară”; „Luceafărul de dimineață”; „Convorbiri literare”, „Neuma”; „Cronica veche”; „Acolada”, „Revista Nouă”; „Urmuz”; „Spații culturale”; „Surâsul Bucovinei”; „Nord literar”; „Expres Cultural”.
Debutează în volum cu Visul crisalidei , 2014, Editura Ars Longa, Iași, după care publică triplu sec, 2016, Editura ArtBook, Bacău și genunchi pentru floride câmp, 2019, Editura Detectiv Literar, București; ultimul volum fiind Cactusul de la etajul doi, 2022, Editura NEUMA, Cluj-Napoca.
