În ziua de miercuri, 7 decembrie 2022, începând cu ora 14, în incinta Bibliotecii Județeane „Nicolae Milescu Spătarul” – din Vaslui, va fi lansată cartea – Boieri ai Moldovei înainte şi în vremea lui Ştefan cel Mare, de istoric Lucian-Valeriu Lefter. Imediat după ce lucrarea a văzut lumina tiparului, istoricul vasluian ne spune, amintindu-și… – „la 12 decembrie 2009, în amfiteatrul II – 7 al Facultății de Istorie a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în fața numeroșilor colegi, studenți și profesori… am susținut teza de doctorat, sub conducerea profesorului Ștefan S. Gorovei, cel care semnează prefața acestui volum”.
Mai jos, redăm câteva fraze scrise despre carte de către istoricul Ștefan S. Gorovei… pentru a vă stârni interesul citirii acesteia: „Ceea ce d-l Lucian-Valeriu Lefter prezentase ca teză de doctorat în acel decembrie 2009 însuma rezultatele unor cercetări întreprinse de-a lungul câtorva ani, într-un domeniu în care şi dăduse, până atunci, o serie de contribuţii intrate deja în circuitul ştiinţific: multe dintre paginile textului propriu-zis al tezei văzuseră lumina tiparului, iar altele fuseseră citite la diverse reuniuni ştiinţifice. Astfel, ea se întemeia pe o mare şi migăloasă muncă, realizată în scurtul răstimp pe care îl îngăduiseră noile condiţii ale doctoranturii, condiţii care favorizau mai degrabă o muncă superficială asupra unor subiecte cât mai comode (dacă nu chiar banale). Or, subiectul ales de autor nu era dintre cele comode, ci, din contra, prezenta un grad sporit de dificultate, din varii motive (documentaţia existentă, cercetări anterioare mai puţin numeroase, cu rezultate uneori neconcludente, alteori contradictorii sau chiar contrare realităţilor înfăţişate de izvoare etc.). În prezentarea roadelor acelei munci, autorul alesese o metodă mai neobişnuită, dar nu mai puţin ingenioasă, marcând cele două zone de interes circumscrise temei şi titlului (Boieri şi „domenii” în Ţara Moldovei înainte şi în vremea lui Ştefan cel Mare): pe de o parte, stăpânii cu înrudirile şi stăpânirile lor; pe de altă parte, statutul şi temeiurile stăpânirii pământului în Moldova medievală. […] la urma urmelor, nu succesiunea în funcţii era cea care producea efecte în viaţa societăţii, ci înrudirile dintre titularii lor”.
Volumul poate fi achiziționat de pe site-ul Editurii Mega:https://edituramega.ro/…/boieri-ai-moldovei-inainte-si…
În perioada 7 – 11 decembrie 2022, volumul va putea fi găsit la Târgul de carte „Gaudeamus” de la București (Pavilionul B2 Romexpo).
Despre lucrare, istoricul Ștefan S. Gorovei susține că: „rămâne de temelie. Ea ne poate îndemna la reflecţie pornind de la titlul unei cărţi celebre a medievistului francez Alain Guerreau. Pentru că, însoţindu-i pe cei aduşi la rampă de d-l Lucian-Valeriu Lefter, poţi ajunge la credinţa că, prin astfel de cercetări, trecutul mai pierde câte ceva din incertitudinile care i se pot bănui, iar viitorul său se profilează într-un orizont luminat de încredere. Din colţurile lor umbrite de Istorie, eroii acestei cărţi ne vorbesc despre slujirea ţării, a Puterii şi a celor care le-au întrupat. De aceea, nu putea fi un motto mai potrivit ales decât tirada lui Ştefan cel Mare din Apusul de Soare al lui Delavrancea, jelind dispariţia stâlpilor pe care se întemeiase fala şi puterea domniei lui. Şi vedem mai bine câtă dreptate a avut bătrânul Ioan Nădejde când a făcut elogiul boierimii române: Această elită, cu toate păcatele fatal legate de-o mână de pământ, este produsul cel mai preţios ce s-a selecţionat în cursul veacurilor. A distruge ori chiar a înlătura această elită e cea mai mare greşeală, crima cea mai grozavă ce poate făptui un popor, îngăduind unui număr de inşi, ce se decretează, cu de la sine putere, elită socială, să distrugă acest produs al unei evoluţii îndelungate şi costisitoare”.
Despre cercetarea lui Lucian-Valriu Lefter, filologul ieșean Mircea Ciubotaru, imediat după apariție, avea să suțină – Rezultat al unei abordări eliberate de câteva fantoșe ideologice ale istoriografiei anterioare, acest volum reexaminează probleme cândva corupte privitoare la definirea, locul și rolul elitei moldovenești din eroicul veac al XV-lea, dintr-o altă perspectivă decât cea sociologist-dogmatică sau măcar impregnată de clișee și cutume narative mai vechi și chiar recente. Cercetarea reliefează ascunse relații de putere în tânărul stat în curs de consolidare, un loc central fiind atribuit complexului de filiații genealogice adunate și structurate în portrete și schițe prosopografice ale tuturor boierilor lui Ștefan cel Mare (114), cunoscuți documentar, de la logofeți la comiși și câțiva dregători mai mici. Textul este în sine grăitor pentru statornicia preocupării, excelența interpretărilor și volumul muncii de documentare.
