În ediția de astăzi a emisiunii noastre dialogăm cu domnul profesor Petru Istrate, profesor de limba română, doctor în filologie, la Colegiul Tehnic „Ioan C. Ștefănescu” și profesor de limba rusă ca limbă străină la Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir”, Iași.
Încă de la început, facem precizarea că Domnul profesor – de-a lungul anilor – a predat limba rusă elevilor ruși lipoveni, elevilor din Republica Moldova, dar și elevilor majoritari, constituind un exemplu de noblețe spirituală în ceea ce privește păstrarea și promovarea culturii ruse în spațiul românesc, pentru că de aceea l-am invitat în ediția de astăzi a emisiunii noastre, aducând, în exclusivitate, informații de o însemnătate aparte.
Petru Istrate a urmat cursurile Facultății de Litere a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, secția Rusă – Română; în 1996 și 1997, studii de perfecționare la limba cehă, în Plzen, Cehia; urmând, în 2003, cursuri de Masterat; iar din 2006 este doctor în filologie la Institutul „Alexandr Sergheevici Pușkin”, din Moscova, Federația Rusă.
Propun, înainte de toate, să începem dialogul cu Domnia Sa, pentru a face cunoștință, amintind totodată cercetările pe care le-a întreprins, aflând amănunte și despre pasiunea pentru o mare cultură, cultura rusă.
Stimați ascultători, reamintim că în ediția de astăzi a emisiunii noastre dialogăm cu domnul profesor Petru Istrate, profesor de limba română, doctor în filologie, la Colegiul Tehnic „Ioan C. Ștefănescu” și profesor de limba rusă ca limbă străină la Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir”, Iași.
Petru Istrate este autor de articole științifice, peste 40, în domeniile: retorică rusă, jurnalism sportiv, terminologie sportivă, metodica predării limbii ruse cu limbă străină, monografii, auxiliare didactice, publicate în Rusia, Germania, Bulgaria, Republica Moldova, România, subiecte despre care vorbim pe parcursul ediției de astăzi a emisiunii noastre.
Concret, în cele ce urmează, de la invitatul nostru audiem amănunte concrete despre cartea – Reporteri sportivi din România și Federația Rusă. Scurtă antologie, volum care a văzut lumina tiparului la Editura Institutul European în anul 2021.
Autorul volumului susține: trecând peste subiectivismul inerent și privind retrospectiv, comunicăm, de la distanță, despre cultura fotbalului, din România și Federația Rusă, prin intermediul comentariilor corifeilor reportajului sportiv, fie că vorbim de Ion Ghițulescu, Cristian Țopescu, Ioan Chirilă, fie că îi avem în vedere, ca modele oratorice, pe Vadim Sviatoslavovici Siniavski, Nikolai Nikolaevici Ozerov sau Konstantin (Kotă) Ivanovici Maharadze, stilul acestora și al nenumăraților reporteri de sport rămânând în memoria afectivă a „chibiților”, pasionați de „intrigantul adorat” – Alexandr Kiknadze sau de „ultimul imperiu în care soarele nu apune niciodată” – Ioan Chirilă, acesta din urmă fiind rus lipovean, starover, născut la data de 25 octombrie 1925 în orașul Ismail, din sudul Basarabiei, o localitate care aparține în prezent Ucrainei.
Propun să nu mai întindem vorba, continuând dialogul cu domnul profesor Petru Istrate, mulțumindu-i pentru că și-a deschis sufletul – pentru dumneavoastră – ascultătorii Radio Iași.
Dragi prieteni, reamintim că – invitat la microfonul Radio Iași îl avem pe domnul profesor Petru Istrate, profesor de limba română, doctor în filologie, la Colegiul Tehnic „Ioan C. Ștefănescu”, Iași și profesor de limba rusă ca limbă străină la Liceul Teoretic „Dimitrie Cantemir”, Iași.
Domnul profesor Petru Istrate, după cum am mai precizat, este autor de articole științifice, peste 40, în domeniile retorică rusă, jurnalism sportiv, terminologie sportivă, metodica predării limbii ruse ca limbă străină, monografii – Stilistica și retorica Reportajului fotbalistic, 2011; Sistemul pronominal în limbile slave contemporane, 2012; auxiliare didactice – Liceeni, hai să conversăm în limba rusă – 2011, 2017, 2021; Micii literați. Eseuri și alte tipuri de texte – 2012… publicate în Rusia, Germania, Bulgaria, Republica Moldova și România.
În cele ce urmează, invitatul nostru ne conturează o imagine a revistei online a Colegiului Tehnic „Ioan C. Ștefănescu”, instituție în care-și desfășoară activitatea, spunându-ne cine semnează textele din revistă, dar și care sunt temele pe care le surprinde în paginile acesteia.
În cele ce urmează, revenim la cartea – Reporteri sportivi din România și Federația Rusă. Scurtă antologie, volum care a văzut lumina tiparului la Editura Institutul European, în anul 2021… vorbind despre Ioan Chirilă, de origine rus starover.
Mai vorbim, în cele ce urmează și despre Gheorghe Hagi, din cartea lui Vladimir Malov, dedicată celor mai valoroși 100 de fotbaliști din întreaga lume, în care e inclus cel mai mare fotbalist român, amintind, din traducerea domnului profesor, că Hagi… «A jucat la cluburile româneşti F.C. «Constanţa», «Sportul» Studenţesc, «Steaua» Bucureşti, la cluburile spaniole «Real» Madrid, F.C. «Barcelona», la clubul italian «Brescia», la clubul turc «Galatasaray» Istanbul. Între anii 1983-2000 a jucat în naţionala României. Gheorghe Hagi e cel mai bun jucător din istoria fotbalului românesc. A evoluat ca mijlocaş şi a fost un excelent dirijor, cu un rafinat simţ al jocului. A fost considerat un maestru inegalabil al ultimei pase, chiar el nu a lăsat niciodată să-i scape oportunitatea de a şuta la poartă. La echipele la care a jucat a devenit întotdeauna un lider incontestabil şi a ştiut să-şi mobilizeze coechipierii. Talentul fotbalistic al românului din oraşul-port Constanţa a ieşit în evidenţă foarte devreme. La treisprezece ani juca deja în echipa de tineret a clubului F.C. «Constanţa», la şaptesprezece – în naţionala de tineret a României, la optsprezece debuta în echipa naţională. În 1983 Hagi s-a transferat de la F.C. «Constanţa» la echipa bucureşteană «Sportul» Studenţesc, iar peste un an a participat la Campionatul European din Franţa în componenţa naţionalei României. Echipa României nu a impresionat atunci. A fost într-o grupă cu puternicile reprezentative ale Spaniei, Portugaliei şi Germaniei, ocupând ultimul loc după un egal şi două înfrângeri. Încă nu sosise pentru român perioada în care să fascineze lumea fotbalistică…»…
Finalul lucrării ne impresionează prin pasiunea și cunoștințele scriitorului rus, devenit un adevărat microbist: «Cariera de fotbalist pentru «Maradona din Carpaţi» s-a încheiat nu cu mult timp în urmă. Hagi s-a retras după ce a devenit erou naţional în două ţări – în Turcia, unde a jucat ultimii ani, şi în România natală».
Tot materialul, tradus din rusă în română de către domnul profesor, îl puteți citi în antologia scrisă de dumnealui.
În cele ce urmează, domnul profesor Petru Istrate ne vorbește despre modul de lucru aplicat în lucrarea: Reporteri sportivi din România și Federația Rusă. Scurtă antologie, volum care a văzut lumina tiparului la Editura Institutul European, în anul 2021, amintindu-ne de reporterii sportivi din radio, televiziune, respectiv presa scrisă.
Stimați prieteni, abordăm acest subiect pentru a face cunoștință cu acești corifei din spatele cortinei fotbalistice, dar amintindu-ne și de regretatul Ioan Chirilă, etnic rus starover, care a iubit literatura, geografia, istoria, sportul rege fiind cap de afiș.
Ioan Chirilă este un reper pentru rușii lipoveni, de calibrul legendarului canoist Ivan Patzaichin, a publicat în „Sportul popular”, „Gazeta Sporturilor” şi „ProSport”. Este scriitorul care a fost prezent la opt turnee finale de Campionate Mondiale, lăsându-ne moștenire 29 de cărţi, în special, literatură cu tematică sportivă.
«Stilul Chirilă» se caracterizează prin formulări duse «până la impertinenţa nonconformismului», «cu fraze patetice şi irespectuoase», «cu o logică oribil de netedă» (Radu Cosaşu), cronicarul «nu este un teoretician, ca alţii, nu, el caută metafora şi constuieşte în jurul ei, ajungând uneori la lucruri care miră pe toată lumea, dar nu o deranjează…» (Eugen Barbu).
Dincolo dе toate, rămâne «un spirit nobil» (Cornel Dinu), fiind «preocupat înainte de orice de logica şi profesionalismul comentariului sportiv, alături de necesara cultivare a sănătăţii limbii române», după cum susține scriitorul ieșean Mircea Radu Iacoban, cel care – prin anii 70 ai secolului trecut – înființa Editura «Junimea» din Iași și comenta meciuri de fotbal, сa și maestrul Grigore Ilisei, pentru Radio România.
Despre toate acestea vorbim cu Petru Istrate, iubitor de frumos, de identitate, de celălalt.
«Sistemul pronominal în limbile slave contemporane», carte apărută în Germania, Saarbrucken: LAP Lambert Academic Publishing, 2012, este un alt subiect despre care vorbim.
Concret, după cum ne spune domnul profesor Petru Istrate: „În limbile slave de est, vest și sud, pronumele ca parte de vorbire se caracterizează prin particularități semantice, derivative, morfologice, sintaxice și stilistice. Monografia de față este dedicată analizei contrastive a claselor de pronume, personale și nepersonale, în cadrul sistemului pronominal din limbile slave contemporane. Pronumele personale se individualizează prin formele supletive, în timp ce pronumele nepersonale – prin tendința lor de a se modifica în funcție de gen. În lucrare ne sunt descrise formele derivative și unele categorii ale pronumelor slave. Cartea conține o anexă amănunțită, în care sunt incluse tabele cu forme pronominale ale tuturor grupelor de limbi analizate și exerciții cu clasele lor lexico-gramaticale din limbile slave contemporane. Cercetarea se adresează studenților de la Filologie, savanților sau profesorilor universitari, slaviștilor ori rusiștilor și, de asemenea, celor interesați de studiul individual al diverselor limbi slave”, stârnindu-ne, astfel, interesul pentru lucrarea de față.
Și pentru că am amintit astăzi și am vorbit despre etnicul starover Ioan Chirilă, om de înaltă ținută academică, un scriitor care te atrage, dacă începi o carte scrisă de Domnia Sa, nu o mai lași din mână, încheiem spunându-vă…
«Nea Vania» avea darul de a inventa poveşti, fiind impresionat de maniera artistică a comentariilor colegilor din lumea reportajului sportiv. Cel mai frumos gol din istoria Campionatelor Mondiale, deşi a fost înscris doar în sferturile de finală, din Mexic ’86, îi aparţine, în concepţia «сântărețului fotbalului», aceluiaşi «butoiaş cosmic», după cum l-a botezat pe argentinian crainicul radio Victor Hugo Morales: «Maradona primeşte mingea de la Enrique, îi răsuceşte pe Beardsley şi pe Reid, trece de Butcher, intră, calea e deschisă… Maradona e singur, aleargă… sare peste Fenwick… acum e o aripă de rugby îndreptându-se spre terenul de ţintă. Îl urmăreşte Butcher, gata să-l placheze… Maradona îl fixează pe Shilton… portarul englez cade din fentă… Maradona iese pe afară, în unghi mort… nimeni nu ar cuteza să facă asta… Shilton încearcă o ultimă desprindere de solul care îl trage… Şi „decarul” iese iarăşi printre, cu Butcher în spate… marcând un gol nemaivăzut». Maestrul Chirilă comentează faza legendară în stil sud-american, fiind inspirat de reporterul mai sus menţionat, cel care «n-a omis nimic, n-a respirat», «gesticulând ca dansatorii de rock», iar, în final, după un aşa meci, «nu mai era om», cuvinte pe care le găsim în volumul: Frumoasele noastre duminici.
În speranța că v-am stârnit interesul cu subiectele amintite, teme pe care le dezvoltăm cu domnul profesor Petru Istrate, vă invităm ca, miercuri, 25 ianuarie 2023, începând cu ora 20 și 30 de minute… până la ora 21, să fiți alături de Radio Iași, urmărind emisiunea Comunități Etnice/Ruși Lipoveni.
Ne auzim, online – AICI – http://www.radioiasi.ro/asculta-live/
Cărți scrise de Ioan Chirilă:
- Decatlonul de aur (Editura UCFS,1963)
- Finala se joacă astăzi (Ed. Uniunii de Cultură Fizică și Sport, 1966)
- World Cup’66 (Ed. Uniunii de Cultură Fizică și Sport, 1966)
- Glasul roților de tren. Istoria “Rapidului” (Ed. CNEFS, 1968; ed. a II-a, Ed. Economică, 2000)
- Șepcile Roșii (Ed. CNEFS, București, 1969)
- Mexicul – această “fata morgana” (Ed. Consiliului Național pentru Educație Fizică și Sport, 1970)
- Mexico ’70. Jurnal sentimental (Ed. Stadion, 1970; ed.a II-a, 2002, încorporând “Mexicul – această “fata morgana”; ed.a III-a, 2009, Gazeta sporturilor)
- Ar fi fost prea frumos (Ed. Stadion, 1972; ed.a II-a, 2009, Gazeta sporturilor)
- Învingătorul lui Cruyff – Campionatul Mondial de fotbal 1974 (Ed. Sport-Turism, 1975; ed. a II-a, 2001)
- Cu cărțile pe față. Însemnări din lumea sportului (Ed. Sport-Turism, 1976)
- Nadia (Ed. Sport-Turism, 1977; ed.a II-a, 2001; ed.a III-a, 2009)
- Ar! Gen! Ti! Na! (Ed. Sport-Turism, 1978,ediția a II-a, 2001)
- Răsucind fusele orare. Însemnările unui cronicar de fotbal (Ed. Sport-Turism, 1980)
- My Husband, the King (titlul dat de autor: Meciul iubirii; redactată pentru Mariana Simionescu) (1980)
- Viața la puls 200. Ocolul lumii în 30 de sporturi (Ed. Sport-Turism, 1981)
- España ’82 (Ed. Sport-Turism, 1982)
- Și noi am fost pe Conte Verde (Ed. Sport-Turism, 1983)
- Pe marile bulevarde ale fotbalului (Ed. Sport-Turism, 1984)
- Zile și nopți pe stadion (Ed. Sport-Turism, 1986)
- Frumoasele noastre duminici (Ed. Sport-Turism, 1988)
- Franz über alles (Ed. Sport-Turism, 1990)
- Eu am jucat cântând (redactată pentru Ilie Năstase) (1991)
- Maratonul meu (1993) (ed. a II-a, 2000, încorporând părți din “Zile și nopți pe stadion”)
- Lucescu și drogul său, fotbalul (Ed. Viitorul Românesc, 1994)
- Lucescu (Ed. Mentor, 1999; ed.a II-a, 2009, Gazeta sporturilor)
- Un veac de fotbal românesc (Ed. Fundației Pro, Brașov, 1999) – împreună cu Mihai Ionescu