1 Martie 2023, h:17, asistăm la prezentarea Cărții – Timpul sacru. Sărbătorile de altădată, de etnograf Marcel Lutic

Într-un sfârșit, cu ajutorul lui Dumnezeu, după multe ezitări și îndoieli, dar și după câteva originale lansări tip șezătoare prin orașe, târguri și sate românești (de la Dorohoi la Roman, de la Ruginoasa la Chișinău, de la Parpanița, Negrești, Vaslui la Pașcani, de la Botoșani la Piatra Neamț sau Brăila), a venit vremea ca cea de-a treia ediție a cărții „Timpul sacru. Sărbătorile de altădată” (publicată în 2022 la prestigioasa editură ieșeană Vasiliana 98), prefăcută, mult adăugită și relativ „încreștinată” (așa cum apare consemnat pe coperta interioară), să fie „botezată” și de exigentul public ieșean la 1 martie, începând cu ora 17, în boemele Galerii „D. I. Grumăzescu” de pe Strada Lăpușneanu, ne precizează etnograf Marcel Lutic, președinte al Asociației Meșterilor Populari din Moldova.

Lansarea se va face sub auspiciile Muzeului Municipal „Regina Maria”, moderator fiind managerul instituției, Dr. Aurica Ichim.

Prezentarea de specialitate îi va aparține Prof. univ. dr. Cristina Gavriluță de la Facultatea de Filosofie și Științe Social Politice a Universității „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, momentul de taină urmând a fi pus în scenă de originala interpretă de muzici tradiționale Lorena Oltean plecată în lumea largă din Pădurenii Hușilor.

…Din cuprinsul cărții reiese că sărbătorile strămoșilor noștri, multe dintre ele uitate sau puțin cunoscute, se constituie într-un extrem de valoros patrimoniu spiritual al românilor care se cere cunoscut, prețuit și, eventual, valorificat. Un alt scop al acestei a treia ediții este acela de a stimula potențialilor cititori mândria că aparțin unui neam străvechi, care a avut de-a lungul veacurilor legi și datini creștine, valori și repere tradiționale, o rânduială și un rost ce pot fi adaptate vremurilor tulburi pe care le trăim, ne mai spune etnograful Marcel Lutic, președinte al Asociației Meșterilor Populari din Moldova.

Născut la 28 iulie 1967, Slobozia, Cordăreni, județul Botoșani. Studii liceale la Dorohoi – Botoșani, universitare la Iași (absolvent 1993). Muzeograf la Muzeul Etnografic al Moldovei din cadrul Complexului Muzeal Național „Moldova” din Iași (perioada 1993-2020). Muzeograf/Inspector de specialitate la Muzeul Municipal Pașcani (din 2022). Membru al Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” Iaşi (din 1997). Secretar de redacție al „Anuarului Muzeului Etnografic al Moldovei” (2001-2020). Membru al Societății de Genealogie, Heraldică şi Arhivistică „Paul Gore” din Chişinău-Republica Moldova (din 2003). Expert al Comisiei Muzeelor şi Colecţiilor din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor (Etnografie; din 2008). Membru al Asociaţiei de Ştiinţe Etnologice din România (din 2010). Președinte fondator al Asociației Meșterilor Populari din Moldova (din 2004).

 

Principalele direcții în activitatea științifică și de specialitate

Etnograf și istoric, cu unele contribuţii în domeniul etnologiei și istoriografiei.

În cadrul Muzeului Etnografic al Moldovei a cercetat cu predilecție sărbătorile și credințele populare, ocupaţiile tradiționale, meşteşugurile (inclusiv cele actuale), istoria muzeelor, evocând adesea și personalități ale etnologiei ieșene. Aceste preocupări s-au materializat într-un volum, numeroase studii și materiale publicate în periodice de specialitate (în special în „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei”, al cărei secretar de redacție a fost până la nr. XX), expoziţii permanente (dintre care se detașează Muzeul Viei și Vinului din Hârlău – 2006) și temporare (de referință sunt „Lumea păstorilor” – 2001 și „Satul arhaic românesc. Artă comparată” – 2005 de la Palatul Culturii din Iași). A organizat diverse manifestări muzeale, a editat revista tematică „Lada cu zestre” (7 nr.; 2004-2010), cataloage, pliante și broșuri, fiind implicat adeseori și în munca de popularizare (Radio Iași, revista „Epifania” din Iaşi, ziarul „Ţara” din Chişinău ș.a.). Nu în ultimul rând, a cultivat o relație specială cu etnologii de peste Prut. Contribuțiile sale științifice în domeniul etnologiei numără circa 50 de titluri.

 

Cercetările din domeniul istoriei au fost efectuate cu precădere sub egida Institutului Român de Genealogie şi Heraldică „Sever Zotta” din Iaşi și l-au evidențiat mai cu seamă ca pe un temeinic editor al manuscrisului Sate pe Jijia de Sus (5561 p.; autor: Eugen D. Neculau) păstrat la Direcția Județeană a Arhivelor Naționale din Iași. A reușit astfel să publice, ca o utilă restitutio, patru volume (2003-2012) și opt studii (2006-2019) din acest impresionant manuscris. Alte preocupări s-au circumscris problematicii Moldovei medievale și s-au concretizat în aproximativ 15 studii și articole (genealogie, prosopografie, istorie locală, autori puțin cunoscuți ș.a.).

 

Principalele apariții editoriale proprii

În volum: Timpul sacru. Sărbătorile de altădată, prima ediţie, Iaşi, 2006, 280 p.; ediţia a II-a, revizuită și adăugită, Iaşi, 2009, 392 p.; ediția a III-a, prefăcută, mult adăugită și relativ „încreștinată”, Iași, 2022, 566 p.

 

Studii și materiale în domeniul etnologie: Analiza unui sondaj de opinie. Idei şi posibile direcţii de acţiune, în „Revista muzeelor”, tom XXXV, nr. 3-4, 1998, p. 111-119; Creşterea vitelor în Ţara Vrancei – tradiţie şi actualitate, în „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei” (AMEM), Iași, I, 2001, p. 243-256; Câteva consideraţii privitoare la adăposturile pentru vite din Moldova, AMEM, nr. II, 2002, p. 207-220; Credinţe şi obiceiuri privitoare la creşterea vitelor, AMEM, nr. III, 2003,  p. 197-212; „Privire statistică asupra situaţiei meşteşugurilor artistice din regiunea transfrontalieră Prut”, în vol. Românii din afara graniţelor, Iaşi, 2007, p. 361-379; Promovarea creaţiei populare contemporane prin asocierea meşterilor populari, în „Anuarul Institutului de Etnografie și Folclor «Constantin Brăiloiu»”, tom 19, 2008, p. 147-153; Rânduiala vieţii de altădată. Câteva repere, în „Anuarul Muzeului Literaturii Române”, Iaşi, an I, 2008, p. 51-76; Jumătate de veac de la deschiderea expoziţiei de bază a Muzeului Etnografic al Moldovei. Mărturii, acte şi documente (I) şi (II), AMEM, VIII, 2008, p. 227-300 și nr. IX, 2009, p. 331-380; Eugen D. Neculau – un harnic şi modest apostol al satelor de pe Jijia de Sus (judeţul Botoşani), AMEM, X, 2010, p. 501-526; Victoria Semendeaev (1923-2011), AMEM, XI, 2011, p. 407-412; O viaţă dedicată etnologiei româneşti. Profesorul Ion H. Ciubotaru la 70 de ani, în „Arheologia Moldovei”, Iași, nr. XXXIV, 2011, p. 396-401; Emilia Pavel (1925-2014), AMEM, XIV, 2014, p. 433-446; „«Bun ca pâinea cea de grâu». Obiceiuri și credințe circumscrise actului tradițional alimentar din România și Franța”, în vol. In honorem Mircea Ciubotaru, Iași, 2015, p. 299-346; Dăruirea pentru ideal. Eugen Bâzgu (1956-2016), AMEM, XVI, 2016, p. 533-543; Tendințe editoriale în domeniul etnologiei din Franța ultimului deceniu. Eseu bibliografic (I), în „Analele Bucovinei”, Rădăuți, an XXIII, nr. 2 (47), 2016, p. 567-587; Mărturii basarabene în patrimoniul Muzeului Etnografic al Moldovei din Iași, 2017 (inedit); O colaboratoare model a revistei noastre: Silvia Ciubotaru, AMEM, XVII, 2017, p. 247-262; „Anuarul Muzeului Etnografic al Moldovei” – o ctitorie necesară a lui Vasile Munteanu (1966-2012), în „Acta Moldaviae Meridionalis”, Vaslui, nr. XXXIX, vol. I, 2018, p. 239-252; Reprezentarea meșteșugurilor tradiționale în patrimoniul Muzeului Etnografic al Moldovei (I), AMEM, XVIII, 2018, p. 419-450; Basarabia și basarabenii în paginile „Anuarului Muzeului Etnografic al Moldovei” (2001-2018), 2018 (inedit); Artur Gorovei – 155 de ani de la naştere, AMEM, XIX, 2019, p. 345-376; Reprezentarea meșteșugurilor tradiționale în patrimoniul Muzeului Etnografic al Moldovei (II), AMEM, XX, 2020, p. 337-390.

 

Studii și materiale în domeniul istoriei: Iane Hadâmbul postelnicul, în „Magazin istoric”, an XXVIII, nr. 7 (328), 1994, p. 55-57; Târgu Frumos în Evul mediu (secolele XV-XVIII), în „Ioan Neculce”, Iaşi, nr. I, 1995, p. 11-19; Două neamuri străvechi: Gănescu şi Stravici, în „Arhiva Genealogică” (ArhGen), Iași, nr. 3-4, 1996, p. 175-184; Neamul Ursachi, ArhGen, nr. 3-4, 1998, p. 61-70; Preocupări de genealogie rurală la Eugen D. Neculau, ArhGen, nr. 1-4, 1999, p. 275-280; Eugen D. Neculau (1900-1974), ArhGen, nr. 1-4, 2000, p. 51-63; Eugen D. Neculau – un misionar aproape uitat, studiu introductiv la Eugen D. Neculau, Sate…, vol. I, Iași, 2003, p. XIII-XXXII; Răzvrătitul cel pribeag. Cozma Şarpe postelnicul, în „Magazin istoric”, an XXXIV, nr. 9 (402), 2000, p. 63-66; Eugen D. Neculau – un cercetător aproape necunoscut al satelor din nordul Moldovei, în „Analele Științifice ale Universității «Alexandru Ioan Cuza», Istorie (ASUI), tom LVI-LVIII, 2010-2012, p. 533-542; Eugen D. Neculau – un profund cunoscător al documentului medieval și un prieten devotat al arhivelor românești, în „Archiva Moldaviae”, Iași, vol. VI, 2014, p. 429-438.

Editor al manuscriselor lui Eugen D. Neculau (în volume și în reviste de specialitate): Sate pe Jijia de Sus, vol. I. Aşezările, Iaşi, 2003, XLIII + 104 p. (cu un Cuvânt înainte de Ştefan S. Gorovei); vol. II. Boierii, Iaşi, 2005, XIII + 264 p.; vol. III. Răzeşii, Iaşi, 2010, XXIV + 378 p.; vol. IV. Documente, Iaşi, 2012, XXXII + 112 p.; Viaţa economică în Ungureni – Botoşani, AMEM, nr. VI, 2006, p. 89-115; Civilizaţia satelor din regiunea Ungureni – Botoşani. Consideraţiuni sociologice, AMEM, nr. IX, 2009, p. 87-112; Clasele sociale şi raporturile dintre ele, ASUI, Istorie, tom LVI-LVIII, 2010-2012, p. 543-582; Viața socială în satele de pe Jijia de Sus în prima jumătate a veacului al XX-lea, în „Archiva Moldaviae”, vol. VI, 2014, p. 439-497; Viața religioasă pe Jijia de Sus, AMEM, nr. XVII, 2017, p. 43-74; Viața intelectuală în satele de pe Jijia de Sus, AMEM, nr. XVIII, 2018, p. 107-152; Luptele sociale în satele de pe Jijia de Sus, ASUI, Istorie, tom LXV, 2019, p. 631-652; Activități economice (agricultură, meșteșuguri, comerț) în nordul Moldovei, AMEM, nr. XIX, 2019, p. 11-56.