În emisiunea de astăzi… poposim în incinta Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București și povestim despre casele din Jurilovca, Tulcea, Berbești, Maramureș, Câmpu lui Neag, județul Hunedoara.
Stimați prieteni, cel care ne oferă o prezentare a Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București și a caselor pe care le-am amintit este muzeograf Petre Terescenco.
Un alt subiect despre care, astăzi, povestim se referă la BISERICA din DRAGOMIREŞTI, MARAMUREŞ, situată în incinta muzeului, în curtea căreia se află mormântul lui Gheorghe Focșa, unul dintre ctitorii acestui muzeu și directorul lui timp de 30 de ani.
În speranța că v-am stârnit interesul cu subiectele pe care le-am amintit și sigur am făcut-o – vă invit să stați alături de Radio Iași, urmărind emisiunea Tradiții. AUDIO:
Până a afla amănunte concrete despre gospodăria din Jurilovca, Tulcea, vă invităm să ascultați o scurtă prezentare a Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din capitală, iar cel care ne vorbește noastre este muzeograf Petre Terescenco. AUDIO:
Muzeograf Petre Terescenco – Muzeul National al Satului Dimitri Gusti, București
În cele ce urmează, vorbim despre Casa din Jurilovca, Tulcea, mai exact despre întreaga gospodărie a rușilor lipoveni din această vatră etnofolclorică, gospodărie atât de frumos surprinsă în instituția în care – astăzi – facem popas.
Așadar, arhitectura casei rușilor lipoveni „are ca trăsături specifice unirea sub un singur acoperiş a locuinţei şi anexelor gospodăreşti, utilizarea cu precădere a chirpiciului ca material de construcţie şi a stufului la învelitori. O astfel de casă cu toate anexele gospodăreşti – ansamblu construit în anul 1898 – a fost transferată în muzeu în anul 1963 din comuna Jurilovca, localitate situată pe malul lacului Razim (Razelm). Cele zece încăperi ale sale, cu funcţii diferenţiate, sunt dispuse în unghi drept, celelalte două laturi ale incintei fiind închise de un gard zidit din piatră. În spaţiul interior astfel creat este amplasat cuptorul pentru gătit în timpul verii şi coteţul de păsări”, informații pe care le găsim pe site-ul Muzeului Satului, detalii care descriu, atât de frumos, casa specifică rușilor staroveri. Despre toate acestea, dar și despre istoricul acestui select grup etnic, cu accent pe câteva explicații despre etnonimul „lipovean”, vorbim în următoarele minute. AUDIO:
După cum bine știți, astăzi… facem popas în incinta Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din capitala țării și vorbim despre gospodăria din localitatea Jurilovca, gospodărie a staroverilor din România. Dialogăm cu muzeograf Petre Terescenco, cel care continuă a ne descrie gospodăria în care am pășit, cu accent pe creionarea unei imagini a casei din incinta acesteia, casă cu tot ce are ea mai frumos și specific, amintind de acareturile din jur, dar și de rolurile acestora, apoi, invitatul nostru, ne zugrăvește și un tablou al principalelor ocupații ale staroverilor din România.
Stimați prieteni, după cum bine știți, în ediția de astăzi a emisiunii noastre, poposim în incinta Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București și stăm de vorbă cu muzeograf Petre Terescenco. Împreună cu invitatul nostru pășim în incinta Casei din Jurilovca, Tulcea, datată la 1898, aflând amănunte prețioase despre traiul rușilor staroveri, ajunși, cu voia Domnului, pe meleaguri românești. AUDIO:
Astăzi… facem popas în incinta Muzeului Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București. Stăm de vorbă cu muzeograf Petre Terescenco. Din următoarea scevență audio pe care o difuzăm aflăm amănunte despre BISERICA din DRAGOMIREŞTI, MARAMUREŞ, amplasată în incinta muzeului, iar în curtea acesteia se află mormântul lui Gheorghe Focșa, unul dintre ctitorii acestui prestigios muzeu al țării și directorul lui timp de 30 de ani. Muzeograf Petre Terescenco ne spune povestea acestei sfinte biserici, construită la 1722 și adusă în muzeu în anul 1936. AUDIO:
Dragi prieteni, în cele ce urmează muzeograf Petre Terescenco, invitat al ediției de astăzi a emisiunii Tradiții, ne vorbește despre locuința din Berbești, Ținutul Maramureșului, fiind, în fapt, gospodăria lui Pop Gheorghe Tomanu. Este reprezentativă pentru arhitectura populară din Maramureșul secolului al XVIII-lea. Alături de casă, din ansamblu mai fac parte grajdul cu șură, „coșul” pentru porumb, „colejna” pentru adăpostirea lemnelor de foc și uneltelor, precum și „șoprul cu corfă”, o construcție ingenioasă cu acoperiș mobil pentru păstrarea fânului. Anexele și obiectele din interior ilustrează principalele ocupații ale locuitorilor din zonă: creșterea vitelor, agricultura și lucrul la pădure. AUDIO:
Astăzi, după cum bine știți, facem popas în București, mai exact în Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”.
Petre Terescenco, muzeograf, este cel care ne povestește, în cele ce urmează despre gospodăria specifică vetrei etnofolclorice CÂMPU LUI NEAG, județul Hunedoara.
Gospodăria este de la poalele Munților Retezat, mai exact de la capătul vestic al Depresiunii Petroșani, fiind gospodăria lui Cărpineanu Nistor din Câmpu lui Neag. A fost transferată în Muzeul Satului în anul 1957, fiind reprezentativă pentru tipul „gospodăriei cu ocol întărit” de la începutul secolului al XIX-lea. Acest tip arhaic de locuire este specific existenței economice predominant pastorale, fiind adecvată apărării turmelor de oi împotriva atacurilor animalelor sălbatice.
Gospodăria apare ca o mică cetate din lemn, izolată și apărată. Casa și construcțiile anexă (cămara pentru haine și unelte, cămara pentru alimente, grajdul cu cocină și ocolul întărit cu șoproane) sunt dispuse sub forma unui patrulater cu fața spre curte, sub un acoperiș continuu.
Locuința este construită pe o fundație din piatră, cu pereții din bârne rotunde de brad și are acoperișul în patru ape cu învelitoare din șindrilă, informații pe care le găsim pe siteul Muzeului Satului și pe care ni le completează, cu pricepere, pasiune și răbdare, Petre Terescenco, muzeograf. AUDIO:
Dragi prieteni, raportat la toate cele pe care le-am discutat astăzi, țin să vă spun că, în emisiunea noastră, am prezentat o mică parte din patrimoniul muzeului, iar … dacă vom fi sănătoși, în următoarea perioadă ne propunem o nouă vizită înspre capitala țării, pentru a aduce, pentru dumneavoastră, noi înregistrări.
Închei prin a vă spune că… în prezent Muzeul, numit din 2003 după numele fondatorului său Dimitrie Gusti, a parcurs drumul unei vieți complexe – de peste 80 de ani – asemenea unei ființe marcate de dureri și bucurii. De la 29 de gospodării s-a ajuns astăzi la 346 de monumente și 51 450 de obiecte organizate în depozite de patrimoniu construite după principiile muzeologiei moderne. Muzeul Satului a devenit o școală în care un număr mare de copii învață cu plăcere istoria pe viu; a devenit de asemenea o școală de muzeologie recunoscută și în țară, dar și în străinătate, a devenit un centru de cercetare și de documentare asupra vieții tradiționale a satului, dar și a segmentelor mărginașe ale urbanului adoptând cele mai noi metode de cercetare.
Dragi prieteni, în speranța că v-am stârnit interesul cu subiectele enunțate, vă invit să ne fiți alături pe toate frecvențele Radio Iași, joi, 21 SEPTEMBRIE 2023, începând cu ora 21 și 3 minute, urmărind cu sufletul deschis spre valorile neamului românesc emisiunea Tradiții.
Ne auzim online – AICI – http://www.radioiasi.ro/asculta-live/
Text și audio: Dumitru ȘERBAN
