Cartea lunii august a anului 2023 ne este prezentată de către domnul profesor universitar, doctor în filologie, Leonte Ivanov de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași. Este vorba despre volumul al doilea, dintr-o serie de mai multe volume, Rușii Lipoveni în studii și documente. Moldova și Bucovina. Cartea a văzut lumina tiparului la Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România, București, în anul 2019.
Concret, de la universitarul ieșean, aflăm amănunte despre volumul al doilea – Rușii Lipoveni în studii și documente. Moldova și Bucovina, consacrat, după cum putem constata și din titlu, Moldovei și Bucovinei, cu accent pe „întâiul descălecat” al rușilor staroveri în zona la care facem referire.
Așadar, cartea surprinde documente oficiale traduse din limbile germană și rusă, aflând amănunte despre cum s-au întemeiat localitățile Fântâna Albă (astăzi Ucraina), Climăuți (comuna Mușenița, Suceava) și Lipoveni (comuna Mitocu Dragomirnei, Suceava).
De asemenea, mai aflăm amănunte despre studiile pe care le putem citi în acest al doilea volum – Rușii Lipoveni în studii și documente (Ediție îngrijită, note și comentarii de prof. univ., dr. în filologie, Leonte Ivanov), cercetări extrem de interesante, culese de către Johan Polek, 1896, fiind – în vremurile la care facem referire – custode al Bibliotecii universitare chezaro-crăiești din Cernăuți; alături de acestea, în volum, mai sunt ilustrate și studii ale preotului Dimitrie Dan, tot despre rușii lipoveni, cunoscut pentru atenția Sa pentru minoritățile din Bucovina.
Invitatul nostru, domnul profesor universitar, doctor în filologie, Leonte Ivanov de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, ne vorbește și despre Fântâna Albă (Ucraina), localitate situată la câțiva kilometri de satul Climăuți.
Constatăm, astfel, că Fântânii Albe, acolo unde a fost întemeiată și a funcționat prima Mitropolie a Ortodocșilor de Rit Vechi, îi sunt dedicate pagini foarte interesante, ilustrând importanța acestui centru spiritual pentru staroveri, aflând totodată detalii și despre viața tumultuoasă a acestora.
Catedrala cu hramul Adormirea Maicii Domnului, FÂNTANA ALBĂ, astăzi Ucraina
În paginile volumului de față, preotul Dimitrie Dan, folclorist, istoric, membru corespondent al Academiei Române, stins la 25 mai 1927, surprinde subiectul – Istoria nașterii Raskolului sau a societăților religioase a Vechi-credincioșilor.
Despre acest subiect, universitarul ieșean Leonte Ivanov ne oferă amănuntele necesare, invitându-vă, astfel, să aflați cauzele exodului staroverilor din Rusia, de la mijlocul secolului al XVII-lea, înspre diferite colțuri ale lumii.
Raportat la toate cele pe care le-am conturat, se cuvine a conchide, pentru a vă stârni interesul citirii volumului de față, prin câteva cuvinte din Prefața acestuia, prfață semnată de către autor: „Multe din rapoartele cuprinse în anexele studiilor din acest volum, în ciuda relatării seci, de cancelarie, au ceva din poezia cuceririi Vestului sălbatic, a pioneratului, când oamenii negociau condițiile colonizării, când își alegeau vatra viitoarei așezări, căutau vecinătatea unei ape și a unei păduri, când trasau locul celor trei călcături: al fineței, al imașului și al ogorului. Altfel spus, îi surprindem pe coloniști în ipostaza de întemeietori de sate, de ctitori de biserici, schituri și mănăstiri, de supuși harnici și inventive ai Imperiului. Putem urmări, de asemenea, în ce măsură o serie de trăsături de character al unui grup sau altul s-au modificat în timp sau, dimpotrivă, le sunt proprii și astăzi, ceea ce ne poate folosi în schițarea unor portrete entice”.
Text și audio: Dumitru ȘERBAN
