În ediția de astăzi a emisiunii noastre continuăm dialogul pe care l-am început în emisiunea de miercurea trecută (4 octombrie 2023, Ora 20:30) cu domnul profesor Gabriel Mardare, specialist în filologie. Domnul Gabriel Mardare, de-a lungul anilor, a întreprins foarte multe cercetări despre destinul rușilor staroveri din România, cât și din alte țări. Cercetările Domniei Sale au fost publicate în reviste culturale de înaltă ținută academică din peisajul cultural al României, dar și de peste fruntarii.
În ediția de săptămâna trecută am vorbit despre rușii staroveri din Manolea, județul Suceava, România și Riga, Letonia. Astăzi, în deschiderea emisiunii, domnul profesor Gabriel Mardare ne vorbește despre rușii staroveri din Talin, Estonia, acolo unde a întâlnit o comunitate din ramura bezpopovțîlor, fără preot, iar serviciul religios era coordonat de către o doamnă.
Ramura bezpopovțîlor a fost – de-a lungul secolelor – foarte interesantă, iar doctrinarii acesteia susțineau că „harul a secat, preoția s-a sfârșit și împreună cu ea s-au sfârșit și tainele euharistiei și a căsătoriei, săvârșite de preoți. Rămâneau doar taina botezului și cea a spovedaniei, care și în concepția Bisericii Ortodoxe, în situații cu totul excepționale, în lipsa preoților, puteau fi săvârșite de mireni”, după cum ne spune istoricul Aleksandr Varona în cercetarea – STAROVERII. Pagini de istorie și spiritualitate, Editura Comunității Rușilor Lipoveni din România, București, 2021, lucrare la care, astăzi, mai apelăm, pentru a întări, astfel, cele pe care ni le precizează invitatul emisiunii. AUDIO:
In RADIO ROMÂNIA IAȘI CU PROF. GABRIEL MARDARE, FILOLOG
Reamintim că invitat la dialog avem pe domnul profesor Gabriel Mardare, specialist în filologie, iar în următoarele minute ne vorbește despre o cercetare a Domniei Sale, foarte interesantă, in-titulată Imaginea femeii starovere în orizontul culturii europene: „Cazul Morozova”, cu accent pe tabloul Boyarina Morozova, pictat de către Vasily Surikov la 1887. Astăzi, aflăm detalii despre această creație. Apoi, invitatul nostru ne amintește de câteva cazuri de femei din spațiul apusean care au supraviețuit istoriei continuând opera celor de dinainte sau pregătind terenul pentru cei care urmau. Tabloul despre care vorbim este pictat mult mai târziu decât momentul sacrificiului Boieroaicei Morozova pentru cauza staroverilor, iar invitatul nostru ne spune că prin intermediul lui Surikov și a ceea ce a surprins în această lucrare „avem de-a face cu o primă etapă de construcție coerentă a mitului Morozovei”.
Imaginea femeii starovere în orizontul culturii europene: „Cazul Morozova”, de prof. Gabriel Mardare
Însă, până a afla amănunte despre toate acestea, mergem, din nou, la cercetarea – STAROVERII. Pagini de istorie și spiritualitate, de Aleksandr Vorona, pentru a vă lămuri, pe dumneavoastră, prietenii Radio Iași, în ceea ce privește așezarea în timp și contextul politic a ceea ce s-a întâmplat la mijlocul secolului al XVII-lea în Imperiul de la Răsărit… „nobilimea, în ansamblul său, categorie superioară a societății ruse, nu a aderat la mișcarea staroveră, chiar dacă au existat unele excepții notabile, cel puțin în perioada de formare a acesteia, mai ales din rândul vechii artistocrații boierești”. Până aici, toate bune, dar pentru că s-a amintit de excepții, în acest context, se cuvine a le aminti: Spiridon Potimokin, unul dintre primii ideologi ai vechii credințe, provine din rândul unei ilustre familii de boieri; Ivan Hovanski, capul streliților din 1682; boieroaica Morozova, apropiată a țarinei Maria Miloslavskaia, și cumnată a lui Boris Morozov, atotputernic conducător, atenție, al guvernului din primii ani ai domniei țarului Alexei Mihailovici; cneaghina Evdochia Urusova, sora Boieroaicei Morozova și exemplele pot continua. AUDIO:
Vă reamintim că, astăzi, invitat la microfonul Radio Iași avem pe domnul profesor Gabriel Mardare, specialist în filologie, absolvent al Facultății de Filologie, secţia franceză-română, la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” cu lucrarea de licență „Les clichés poétiques de Ronsard”/„Clișeele poetice la Ronsard”, sub îndrumarea Mariei Carpov – traducătoare, teoretician literar -, cea care îl va coordona și la lucrarea de doctorat, lucrare intitulată „Cronotopia rostirii”.
În următoarele minute, invitatul nostru ne amintește de o frumoasă colaborare cu lumea academică din orașul rusesc Celeabinsk, mai exact cu redacția revistei „Znak”, periodic al Universității din orașul situat în estul munților Urali pe râul Mias, aflând amănunte și despre subiectele surprinse în textele apărute aici. AUDIO:
Aproape de final, vorbim despre fenomenul migrației care se petrece atât în rândul majoritarilor, cât și în ceea ce privește Comunitatea Rușilor Lipoveni din România, dar, oriunde te-ai duce, după cum ne spune invitatul nostru important este „ce duci când pleci și cu ce rămâi din ceea ce ai dus”. AUDIO:
Raportat la cele prezentate, conchidem prin câteva cuvinte din prefața cărții – Povestire despre Feodosia Prokopievna Morozova. Mărturii despre viața unor sfinte mucenițe și pagini din corespondența protopopului Avvakum, cuvinte care aparțin doamnei profesor Marina Vraciu, cea care a tradus volumul pe care l-am amintit, carte care a văzut lumina tiparului în anul 2021, la București, la Editura Comunității Rușilor Lipoveni: Lumea a aflat despre Feodosia Prokopievna Morozova, născută Sokovnina (12 mai 1632 – 2 noiembrie 1675), în primul rând, datorită unei narațiuni scrise la scurt timp după moartea sa. Acest text, tradus în paginile prezentului volum, o prezintă pe Feodosia, care a îmbrăcat, în taină, schima, luând numele Feodora, ca pe o mucenică, intrată, în viziunea autorului, în rândurile sfinților. De neam boieresc prin naștere și căsătorită cu unul dintre cei mai bogați oameni ai timpului, deposedată de rang și de avere și lăsată să moară de foame împreună cu alte două femei pentru opoziția ei fermă la reformele din Biserica Rusă, Morozova este prezentată din perspectiva unui martor ocular, un bărbat din anturajul său, drept o curajoasă femeie… „bărbată”. Relatarea despre viața Feodosia-Feodora și a tovarășelor ei de suferință le prezintă în splendoarea virtuților lor, nu în ultimul rând, în sensul etimologic al acestui cuvânt ce provine din latinescul vir, viri – erou, persoană împodobită prin curaj, onare, noblețe. Prima dintre virtuți este păstrarea credinței neștirbite, iar cealaltă smerenia.
În speranța că v-am stârnit interesul, și sigur am făcut-o, cu subiectele prezentate, vă invit ca… miercuri, 11 OCTOMBRIE 2023, între 20:30 – 21, să fiți alături de Radio Iași, pentru a urmări emisiunea: Comunități Etnice/Ruși Lipoveni.
Ne auzim, online, AICI – http://www.radioiasi.ro/asculta-live/
Text și audio: Dumitru ȘERBAN
