Prezentăm, secvențial, în scris, prin două înregistrări audio, dar și prin câteva fotografii, opera lui Velimir Hlebnikov, pseudonimul lui Victor Vladimirovici Hlebnikov, născut la 9 noiembrie 1885 și plecat în „satul stelelor” la 28 iunie 1922, poet și prozator rus.
Opera lui Hlebnikov este analizată într-un mod unic în cercetarea doamnei profesor universitar, doctor în filologie, Livia Cotorcea de la Catedra de Slavistică „Petru Caraman” a Facultății de Litere din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Introducere în opera lui Velimir Hlebnikov. Cartea a văzut lumina tiparului la Editura ISTROS a Muzeului „Carol I” din Brăila, în anul 1997. Coperta volumului, dar și tehnoredactarea computerizată au fost realizate de către Zamfir Bălan. Pe coperta I e surprins un Autoportret, realizat de V. Hlebnikov, iar pe coperta a IV-a e refelctat Hlebnikov în viitor, de artistul rus Boris Dmitrievich Grigoriev.
Velimir Hlebnikov, Autoportret – 1909
Livia Cotorcea, raportat la scrierile lui Hlebnikov… ne spune că „limba este stăpâna noastră, nu noi suntem stăpânii limbii, pentru că limba gândește singură și în virtutea acestui fapt e ceva viu”. Așadar, limba este folosită de poeți pentru a transmite anumite gânduri, esențe, interlocutoarea noastră susținând că „poetul este un potir în care se așează esența și din care ea vorbește”.
În secvența audio de mai jos, doamna profesor ne vorbește despre capacitatea limbii de a exprima prin interioritatea ei lumea, ci nu prin exterioritatea ei, spunându-ne că Hlebnikov se detașează de această viață internă a limbii pe care o caută, îi caută articulațiile interioare; Velimir Hlebnikov a căutat nu numai esența limbii și viața acesteia, dar și relația limbii și a poeziei cu celelalte arte, adică acea rădăcină spiritual a tuturor artelor.
Studiul introductiv al cercetării de față îl pune pe Hlebnikov în legătură cu marii filozofi ai începutului de secol XX; Hlebnikov avea o gândire nu numai poetică, ci și filozofică profundă, mai mult… intra în tainele matematicii, gândirea sa permițându-i să facă calcule interminabile („ecuația Gogol”); Velimir Hlebnikov a descoperit „ecuația universului” – universul devenit „lumea ca vers”. Era numit „tăcutul tăcuților”, pentru că minte alui era ocupată cu calcule veșnice, iar în aceste calcule era cuprinsă structura versului.
Interesantă este relația dintre Hlebnikov și pictorul Pavel Filonov, acesta din urmă ilustrându-i primul volum „Izbornik”, carte care a văzut lumina tiparului în 1914, volum scos de către David Burliuk și Alexei Kruchenykh. Între cei doi a fost o „rudenie spirituală”… o rudenie interioară.
Hlebnikov face o sinonimie între sine și lume, o relație de profunzime, încât eul lui părea că nu contează tot atâ de mult cât contează eul lumii cu care s-a identificat în final.
Raportat la toate cele pe care le-ați cititi și ascultat, se cuvine a conchide prin câteva cuvinte care aparțin scriitorului italian Angelo Maria Ripellino, cel care, despre Hlebnikov și opera sa, își exprimă opinia: „Supralicitarea redundanței, cultivarea accidentalului, frecventa coborâre a stilului înalt și ingenuitatea grafomaniei: toate acestea sînt strategii care urmăresc construirea unui nou sistem poetic”.
Livia Cotorcea (n. 5 decembrie 1940, Drânceni, Vaslui) – profesor universitar. Este fiica Agripinei (născută Tîrcolea) şi a lui Gheorghe Olăeru. A absolvit Facultatea de Filologie-Istorie-Filozofie, specializarea Limba şi literatura rusă – Limba şi literatura română a Universităţii „Al.I. Cuza” din Iaşi. Doctor în ştiinţe filologice al Universităţii „Al.I. Cuza“ din anul 1978, cu teza Lirica lui Lermontov. Consideraţii tematico-structurale.
Velimir Hlebnikov_pseudonimul lui Victor Vladimirovici Hlebnikov
Introducere in opera lui Velimir Hlebnikov, de Prof Univ Livia Cotorcea
Pavel Filonov – prieten cu Velimir Hlebnikov
Velimir Hlebnikov, pagină de manuscris – Imaginea universului – 1922
Velimir Hlebnikov, Pagina de manuscris din Legea generatiilor – 1914
